Un trist sfarşit de săptămană la Belgrad. Locuitorii capitalei sarbe au ieşit în stradă pentru a marca împlinirea a 12 ani de la operaţiunea Furtuna. O vastă acţiune a forţelor croate care a vizat, în 1995, preluarea controlului asupra autoproclamatei provincii sarbe Krajina. 2.600 de persoane şi-au găsit moartea în cursul acestei intervenţii. Alţi aproximativ 200.000 de sarbi au fost alungaţi de soldaţii croaţi, găsindu-şi salvarea în Bosnia şi în Serbia. Cu patru ani înainte, în 1991, aproape 300.000 de croaţi fuseseră obligaţi de armata sarbă să ia drumul pribegiei. Acelaşi scenariu, de fapt, dar inversat. În ajunul acestei aniversări triste, Serbia formulase o serie de condiţii pentru viitoarele negocieri privind statutul provinciei Kosovo, teritoriu sarb cu populaţie majoritar albaneză. Lista a fost trimisă ambasadorilor SUA, Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Franţei şi Italiei, ţări care formează Grupul de contact pentru Kosovo. Propunerile Belgradului prevăd discuţii direct între Belgrad şi Priştina, fără o dată limită. De asemenea, Belgradul refuză ca bază de tratative planul emisarului ONU, Martti Ahtisaari, ce acordă provinciei Kosovo independenţă sub supraveghere internaţională. Potrivit presei belgrădene, Guvernul Serbiei este dispus să accepte unele elemente de suveranitate în privinţa Kosovo. Cotidianul -Danas- cita în acest sens declaraţia ministrului Slobodan Samardzic, potrivit căruia Belgradul ar putea acorda provinciei o autonomie întărită pe plan internaţional, cu o aderare separată la Fondul Monetar Internaţional sau la Banca Mondială.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
