Razboiul din Liban tinde sa iasa dincolo de granitele tarii. Ieri, dupa ce Consiliul de securitate al ONU si-a anulat reuniunea dedicata situatiei din zona, iar la Bruxelles sefii diplomatiilor Celor 25 incercau sa convina textul unei rezolutii vizand conflictul dintre Israel si miscarea siita Hezbollah, Siria a anuntat mobilizarea rezervistilor. Armata a fost chemata sa fie gata de orice, in timp ce Israelul si-a extins operatiunile terestre, in asteptarea reluarii loviturilor aeriene dupa expirarea moratoriului.
Comunitatea internationala este pe punctul de a esua din nou in tentativa de a afisa front comun in momente critice pentru stabilitatea mondiala. La nivel declarativ, unitatea pare de nezdruncinat. La nivelul faptelor, disensiunile revin la suprafata, incurcand totul. Evocand pentru prima data de la declansarea ostilitatilor din Liban o eventuala implicare militara a Siriei, presedintele al-Assad a cerut fortelor sale armate sa fie gata pentru orice -provocari regionale-. Pe acest fundal, presedintia finlandeza a Uniunii Europene a atras atentia ca ofensiva israeliana din sudul Libanului -are putine sanse sa se incheie cu un succes armat- impotriva Hezboolah, riscand, dimpotriva, sa extinda sprijinul acordat de populatia libaneza gruparii siite pro-iraniene.
Semne de indoiala
Initial, strategia premierului israelian Ehud Olmert, dupa capturarea celor doi soldati ai Tsahal, parea foarte clara: recuperarea ostaticilor, curatarea Libanului de Sud si descurajarea celor doi sustinatori ai Hezbollah, Siria si Iran. Un plan care i-ar fi oferit primului ministru, un birocrat de cariera, ocazia de a castiga imaginea unui lider puternic, in perspectiva viitoarei confruntari cu palestinienii vizavi de Cisiordania. Dar cei doi militari nu au fost recuperati, Hezbollah continua sa verse o ploaie de rachete asupra Israelului, iar bilantul pierderilor de vieti nevinovate creste periculos. Astfel, comentau agentiile internationale de presa, la nivelul opiniei publice israeliene incep sa creasca dubiile legate de corectitudinea strategiei lui Olmert.
Inamic invizibil
Iar putenica ofensiva israeliana, notau aceleasi surse, se loveste de un dusman invizibil. Hezbollah pare, prin urmare, sa posede un oarecare avantaj asupra Tsahal, care trebuie acum sa se imparta intre lovituri aeriene aducatoare de moarte pentru civili, si extrem de costisitoare pe termen lung, si atacuri terestre, teribil de riscante pentru oamenii lui. Forta militiilor siite libaneze rezida in capacitatea sa de a ascunde arme si luptatori in buncare si tuneluri, pe strada si in piete. Grupuri precum Hezbollah detin putine pozitii stabile care sa poate fi luate drept tinte, explica, in acest sens, Jon Alterman, un specialist in Orientul Mijlociu la Centrul pentru studii strategice si internationale, de la Washington.
Chestiune de nuante
Pe acest fundal s-au intrunit la Bruxelles ministrii de externe ai Celor 25. Cu gandul de a pune capat ostilitatii din Liban. Potrivit proiectului de rezolutie prezentat spre analiza sefilor de diplomatii, -Consiliul cheama la o incetare imediata a focului-. Textul urma sa primeasca girul tuturor celor prezenti. Dar, surpriza. Cum era de asteptat, Londra a refuzat ideea unei -incetari imediate a focului-. Pozitia Marii Britanii a fost impartasita de Germania. In orice caz, asa sustineau aseara surse diplomatice din capitala comunitara. Potrivit acestora, Londra si Berlin ar prefera formula -incetarea ostilitatilor-. Chestiuni de nuante. Posibilitate de interpretari. Usite de scapare. Nimic nu este trecut cu vederea: mai bine o exprimare voalata, ambigua decat pierderea unor avantaje politice. Materialismul triumfa. Ratiunea mai are de asteptat. Iar dezastrul s-ar putea extinde.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
