O echipa de cercetatori din tarile scandinave au venit, in premiera, cu o solutie ingenioasa de depozitare a emisiilor de gaze. Ei propun ca imensele cantitati de dioxid de carbon – colectate prin diverse procedee ecologice si, se pare, necostisitoare – sa fie introduse sub straturile de nisip de pe fundul marilor. O data emis sub fundul marilor, dioxidul de carbon ar forma o bula uriasa, care nu ar putea sa iasa la suprafata datorita calitatilor protectoare ale stratului de nisip.
Posibilitati inepuizabile de stocare
Geologii britanici experimenteaza de mai mult timp posibilitatile de depozitare a emisiilor de gaze sub apa marii. Ei aplica inca din 1996 experimentul prin care au pompat deja cinci milioane de tone de CO2 sub ape.
Locul experimentului se afla in zona de foraj de la Sleipner. Experimentul pare sa fi reusit. Bula de CO2 nu iese la suprafata apei pentru ca nisipul formeaza un strat protector extrem de eficient, care rezista foarte bine presiunii exercitate de imensa cantitate de dioxid de carbon.
Cercetatorii britanici au efectuat concomitent numeroase evaluari ale riscului seismic si ale posibilelor efecte pe care eventuale cutremure ar putea sa le aiba asupra stratului de nisip de pe fundul marii. Rezultatele sunt mai mult decat incurajatoare: sansele de afectare a stratului de nisip sunt minime.
E poluare sau nu?
Bineinteles ca metoda depozitarii emisiilor de gaze sub fundul marii ridica o serie de intrebari privind siguranta ecologica. Organizatiile ecologiste sunt puse, oarecum, in incurcatura de noua metoda experimentata de cercetatorii britanici: este sau nu vorba despre poluare? Din prea multa vigilenta si atentie fata de mediul inconjurator, ecologistii tind sa spuna ca tot o metoda poluanta este. In plus, ei sustin ca persista o intrebare foarte importanta: exista oare riscul ca aceste cantitati imense sa izbucneasca dintr-o data la suprafata?
Aparatorii experimentului spun insa ca nu este vorba despre poluare. Este adevarat ca ei compara emisiile de gaze cu sursele radioactive care exista pe fundul apelor. In comparatie cu acestea, cantitatile de CO2 nu sunt la fel de periculoase.
-Alta solutie nu exista-
Coordonatorul experimentului, geologul Andrew Chadwick, sustine ca metoda este sigura, relativ ieftina si, prin urmare, ar putea fi folosita de oricine. Cercetatorul crede ca in momentul de fata este singura posibilitate de a reduce emisiile de gaze in atmosfera. Chadwick sustine – cunoscand cele mai multe eforturi depuse in vederea reducerii emisiilor de gaze – ca urmatorii 50 de ani nu promit nici un fel de metoda revolutionara care sa duca la ecologizarea mediului.
Cercetatorii sustin ca apele Terrei ar trebui analizate mai atent, pentru a detecta si alte posibilitati de exploatare a acestor zone. Subsolul apelor ofera imense spatii de depozitare de deseuri si ar trebui exploatate cat mai eficient posibil.
Un loc de stocare pentru 600 miliarde de metri cubi de CO2
Efectuand un calcul al posibilitatilor de stocare oferite de fundul marilor, cercetatorii sustin ca ar exista un spatiu de depozitare de cel putin 600 miliarde de metri cubi de CO2. Potrivit evaluarilor cercetatorilor britanici, 900 de centralele termice ar folosi anual doar 1% din aceasta capacitate de depozitare.
Chiar daca cercetatorii sunt convinsi ca metoda lor reprezinta cea mai buna si mai eficienta metoda de reducere a emisiilor de gaze in atmosfera, mai sunt destule teste de trecut pentru ca o astfel de initiativa sa poata fi aplicata pe scara larga. In primul rand, trebuie elucidate riscurile pe care le reprezinta aceste depozite nocive. In al doilea rand, trebuie explicate posibilele efecte ale bulelor de CO2 asupra vietii subacvatice.
Aceste aspecte vor fi avute mereu in vedere de organizatiile ecologiste.
In plus, un rol determinant in aplicabilitatea acestui experiment le revine mediilor politice si economice.
Oricat de tentante ar fi aceste metode, cei care vor trebui sa aprobe initiativa vor trebui sa ia in calcul toate implicatiile acesteia.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
