Surse medicale și militare susțin că Hosni Mubarak nu este în „moarte clinică”, ci în comă

Surse medicale și militare au dezmințit pentru AFP că fostul președinte egiptean Hosni Mubarak este în "moarte clinică", așa cum a anunțat agenția oficială Mena, afirmând că acesta se află în comă după ce a fost victima unui atac cerebral.
Aceste incertitudini despre starea de sănătate a lui Mubarak, în vârstă de 84 de ani și care a petrecut 30 de ani la conducerea Egiptului, intervin pe fondul unor noi tensiuni politice în țară, armata aflată la putere acordându-și prerogative extinse, iar cei doi candidați la alegerile prezidențiale revendicându-și amândoi victoria.
La peste două săptămâni de la condamnarea sa la închisoare pe viață pentru moartea unor manifestanți în timpul revoltei din februarie 2011 în urma căreia a fost înlăturat de la putere, agenția oficială Mena a anunțat marți seara că Mubarak este "clinic mort".
Dar la scurt timp, o sursă medicală a declarat pentru AFP că acesta este "în comă". "El nu este clinic mort. Medicii încearcă să îl resusciteze. El a fost conectat la un aparat de respirat", a precizat ea.
Un membru al Consiliului Suprem al Forțelor Armate (CSFA, aflat la putere de la înlăturarea lui Mubarak), a confirmat pentru AFP sub acoperirea anonimatului că acesta este în comă.
Televiziunea de stat a anunțat că va difuza "în curând" un comunicat oficial despre starea de sănătate a președintelui. Potrivit unei surse din cadrul serviciilor de securitate, soția sa Suzanne se află la spital pentru a fi alături de el.
Mubarak fusese transfertat anterior cu ambulanța de la infirmeria închisorii Tora, situată în sudul Cairo, către spitalul militar Maadi, situat la câțiva kilometri depărtare, după ce suferise un atac cerebral, a anunțat Mena.
Sănătatea lui Mubarak a început să se deterioreze după ce a fost încarcerat, mai multe surse din cadrul serviciilor de securitate afirmând că acesta suferă de o depresie accentuată, de dificultăți respiratorii și hipertensiune.
Familia sa a cerut transferarea lui într-un spital, așa cum s-a întâmplat înainte de condamnarea sa, la 2 iunie, la închisoare pe viață pentru moartea unor manifestanți în ianuarie-februarie 2011, dar o astfel de măsură a înfuriat numeroși egipteni, deja nemulțumiți că Mubarak a scăpat de pedeapsa capitală.
Ce i s-a întâmplat lui Mubarak este "o pedeapsă divină". "Allah nu îi iartă pe cei care au făcut rău poporului lor. Allah nu îi iartă pe cei care au ucis persoane nevinovate", a declarat Saber Amr, un învățător în vârstă de 40 de anu care încă manifestează în piața Tahrir din Cairo, la fel ca mii de egipteni în ziua împotriva "loviturii constituționale" a militarilor aflați la putere.
Aceștia din urmă și-au alocat puteri extinse care să le permită să rămână la conducere indiferent care va fi rezultatul alegerilor prezidențiale.
Cei doi protagoniști ai votului care s-a încheiat duminică, Mohammed Morsi din partea Fraților Musulmani și fostul premier al lui Mubarak Ahmad Shafiq, asigură fiecare că a câștigat. Rezultatele oficiale sunt așteptate joi.
"Dizolvarea Parlamentului este nulă și neavenită, consiliul militar trebuie să plece, iar acum legitimitatea este cea a poporului care l-a ales pe Morsi", apreciază Abdel Basset Mohieddine, susținător al Fraților Musulmani.
CSFA și-a confirmat luni intenția de a preda puterea executivă viitorului președinte până la sfârșitul lui iunie.
Dar viitorul șef de stat se va afla practic în incapacitatea de a trece vreo lege fără asentimentul militarilor, care au decis să recupereze puterea legislativă în urma dizolvării Adunării Poporului, dominată de islamiști.
Această dizolvare a fost pronunțată sâmbătă de armată pe baza unei decizii a justiției care invalidează alegerile legislative (noiembrie-ianuarie), iar o nouă Adunare va fi aleasă abia spre sfârșitul anului.
Frații Musulmani și alte mișcări văd în această mișcare o "lovitură de stat constituțională" în favoarea CSFA, transformând de fapt președinția într-o cochilie goală.
Armata își rezervă, de asemenea, dreptul de a interveni în procesul de redactare a viitoarei Constituții potrivit "Declarației constituționale complementare" publicate duminică de CSFA, în momentul închiderii urnelor în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.
Morsi a revendicat încă de luni victoria la alegerile prezidențiale pe baza rezultatelor provizorii care îi conferă 52 la sută din voturi. Echipa sa de campanie a reiterat marți că a realizat acest scor după numărarea tuturor buletinelor.
Dar tabăra contracandidatului său protestează, asigurând că Shafiq, general în rezervă, se află pe primul loc.
"Suntem siguri că viitorul președinte al Egiptului este generalul Ahmed Shafiq", a declarat Ahmed Sarhane, unul dintre purtătorii săi de cuvânt. Tabăra susține că fostul premier a obținut 51,5 la sută din voturi.

Olga Dumitrescu