Pana pe 6 octombrie, data la care Comisia Europeana va da un verdict cu privire la stadiul in care se afla Ankara cu pregatirile de lansare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, a mai ramas foarte putin. Totusi, parerile comunitarilor sunt departe de a se apropia de un numitor comun in privinta viitorului singurului stat musulman din teritoriul Batranului Continent.
Conform unor studii recente ale Comisiei, se pare ca daca Turcia ar deveni membra a Uniunii, beneficiile ar fi reciproce, cu atat mai mult cu cat profitul pe care l-ar aduce aderarea acestei tari in spatiul comunitar ar putea fi echivalat cu cel al noilor 10 membre impreuna. Rezultatele cercetarilor argumenteaza ca desi aderarea Turciei va prezenta provocari pentru ambele parti, beneficiile economice si politice ar contrabalansa problemele. -Turcia este o tara importanta din punct de vedere strategic, a carei calitate de membra a UE ar avea implicatii pentru politica externa in zone vecine cu potential de instabilitate, cum ar fi Mediterana, Orientul Mijlociu, Caucazul si Asia Centrala-, se arata in studiu. In acelasi raport al Comisiei se mai adauga costurile totale ale aderarii Turciei, prevazute pentru 2025, situate undeva intre 16 si 28 miliarde de euro pe an, echivalente cu circa 0,1 si 0,17% din PIB-ul UE. Totusi, expertii mentioneaza ca cifra este ipotetica, putandu-se schimba in timpul negocierilor de durata.
Pericolul musulman
Cu toate ca studiile Comisiei prezinta Turcia intr-o lumina favorabila, in prezent, multe state din cadrul UE sunt ostile aderarii unei tari predominant musulmana. Olanda si Austria sunt cei mai inversunati oponenti, urmate de Franta, Germania si Belgia. Liderii partidelor crestin-democrate considera ca Turcia musulmana nu este compatibila cu valorile Europei crestine. Multi dintre ei se tem ca, in contextul extinderii radicalismului islamic, Turcia va reprezenta un cap de pod pentru fundamentalistii musulmani care vor dori sa initieze acte teroriste pe continentul european.
Fostul presedinte al Conventiei Europene, Valery Giscard d*Estaing, sub conducerea caruia s-a redactat textul Constitutiei, s-a pronuntat si el impotriva aderarii Turciei. Giscard d*Estaing a declarat ca Turcia nu are nici o legatura cu valorile culturale europene si ca va reprezenta o povara insuportabila pentru Uniune. Mai mult, -infrangerea turcilor la portile Vienei, in anul 1683, se va fi dovedit inutila daca Turcia va fi admisa in UE-, dupa cum avertizeaza olandezul Frits Bolkestein, comisarul pentru probleme de piata interna, impozitare si uniune vamala, care s-a declarat convins ca acceptarea Ankarei va duce la regresul Uniunii.
Pro si contra
In Germania au loc cele mai vehemente dezbateri privind problema aderarii Turciei. Pe de o parte, cancelarul Gerhard Schroder este de acord cu acceptarea acestei tari in Uniune, insa, nu intamplator, strategia sa constand in -seducerea- alegatorilor de origine turca, in numar de circa doua milioane. Totusi, crestin-democratii se opun aderarii, considerand ca un parteneriat privilegiat ar fi de bun augur. Nici austriecii nu se lasa mai prejos. Conform sondajelor de opinie, trei sferturi din cetatenii Austriei sunt impotriva acceptarii Turciei ca membru cu drepturi depline al Uniunii. Iar cancelarul Wlofgang Schussel nu se opune deschiderii negocierilor, insa cu o conditie: discutiile nu trebuie sa conduca neaparat la aderare. Crestin-democratii se exprima nefavorabil si in Cehia, cand este vorba de Turcia. Aici insa temerile sunt legate de faptul ca extinderea frontierelor UE pana in acea regiune ar duce la tensiuni explozive.
Pe de alta parte, Polonia ar fi fericita daca Ankara ar fi acceptata de UE, dat fiind ca -valul- respectiv de extindere ar include si vecinele ei, Ucraina si Belarus. Cat despre Spania, Portugalia sau Italia, acestea sunt recunoscute de acum ca partizane ale intrarii Turciei in spatiul comunitar. Si daca Danemarca este una dintre cele mai reticente tari in problema turca, Marea Britanie si Grecia abia asteapta sa propuna o data pentru inceperea negocierilor de aderare cu Turcia. Cu toate acestea, secretarul general al Consiliului National de Securitate, Kilinc, este convins ca Europa actioneaza negativ asupra intereselor Turciei si doreste ca tara sa sa se indrepte catre alti parteneri, precum Iranul sau Rusia.
Sustinere americana
Opiniile comisarilor europeni conduc la ideea ca nu ar exista nici o sansa de intrare a Turciei in UE in urmatorii 20 de ani, din cauza situatiei deficitare a drepturilor omului din aceasta tara. Cu toate acestea, aderarea ar putea avea loc mult mai repede, datorita SUA, care considera Turcia un aliat vital in razboiul impotriva terorismului si face presiuni puternice asupra UE pentru a permite accesul rapid al Ankarei. Premierul Recep Erdogan este insa optimist in privinta viitorului: -Daca actionam impreuna, eu cred ca aderarea noastra la UE, cam in opt ani, este absolut realista-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
