Ucraina a luat-o razna

În mod normal, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, trebuia să fie astăzi la Moscova, pentru convorbiri cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin. Vizita a fost însă anulată în ultima secundă. Dacă în urmă cu două săptămani motivul amanării deplasării a fost doliul decretat în Rusia după o serie de drame, printre care un accident la o mină de cărbune soldat cu peste 130 de morţi, acum scuza a fost situaţia internă din Ucraina. Criza politică izbucnită la 23 martie, odată cu trecerea unui grup de deputaţi din opoziţie de partea coaliţiei de guvernămant, a atins apogeul în noaptea de luni spre marţi, cand Iuşcenko a semnat decretul de dizolvare a Radei supreme. Crearea unei majorităţi constituţionale în Parlament i-ar fi redus practic la zero prerogativele sale. Reacţia Radei nu a întarziat: deputaţii au declarat că nu se vor supune voinţei prezidenţiale. Guvernul a declarat acelaşi lucru. La primele ore ale dimineţii, spre centrul Kievului, unde au reapărut taberele de corturi – portocalii şi alb-albastre – se îndrepta o coloană de cateva mii de opozanţi ai ideii de dizolvare a Radei. Ministerul de Interne a fost pus în stare de alertă, iar presa se întreba dacă Iuşcenko va introduce tancurile pe străzile Kievului. Părerile au fost, normal, împărţite. -Totul depinde de poziţia pe care o va adopta ministrul Apărării, Vladimir Luţenko-, au aruncat pisica experţii. La Kiev, lucrurile evoluează cu repeziciune, agenţiile de presă întrecandu-se în difuzarea de ştiri. Un adevărat război mediatic. Se vorbeşte despre o nouă revoluţie, despre un război în toată puterea cuvantului, despre sfarşitul Ucrainei ca stat unitar. Încă din timpul nopţii, Washington, cu ochii pe Ucraina, a îndemnat la calm şi la găsirea unei soluţii paşnice. Cateva ore mai tarziu, Moscova lansa un apel similar. Ieri, Iuşcenko urma să aibă o nouă întrevedere cu premierul Viktor Ianukovici, principalul adversar. Anterior, şeful statului îşi anunţase intenţia de a anula ultimele decizii ale Cabinetului, inclusiv cea prin care Băncii centrale i se interzisese să finanţeze alegerile anticipate. Pe acest fundal, Ianukovici a avertizat că legislativele vor fi urmate de prezidenţiale. Dar ce ar aduce anticipatele? Politologii spun că, în realitate, un astfel de scrutin nu ar schimba nimic din peisajul actual al scenei politice. Partidul regiunilor, al lui Ianukovici, se menţine la cote ridicate în sondajele de opinie, la o distanţă comodă de proprezidenţiala -Ucraina noastră- şi Blocul Iulia Timoşenko. Printre altele, unii politicieni de la Kiev au estimat că, de fapt, întreaga criză este opera Iuliei, care nu mai visează la fotoliul de premier, ci vizează direct locul lui Iuşcenko. Din această nebunie, un lucru este cert: vor fi alegeri. Întrebarea este cand? La 27 mai, cum a spus Iuşcenko? Nu, au strigat într-un glas analiştii kieveni. La toamnă, dacă nu chiar în primăvara anului viitor, a explicat Oles Donii, director al Institutului pentru studii politice. -Este nevoie de un răgaz pentru ca la putere să poată accede noi forţe poltice. Ucraina a ajuns într-un moment în care este nevoie de o rotaţie a elitelor politice-. De la Bruxelles, înaltul reprezentant al UE pentru politică externe, Javier Solana, a dat de înţeles că ar putea juca din nou, aşa cum a făcut-o în urmă cu trei ani, rol de mediator în reglementarea crizei din Ucraina.