La o luna de la izbucnirea scadalului scolilor romanesti din Transnistria si la doua de cand politologul rus Stanislav Belkovski sugera, la Bucuresti, ca solutie de normalizare a situatiei de dincolo de Prut desfiintarea Republicii Moldova ca stat de sine statator prin retrocedarea Bucovineri Romaniei, analistii de la Kiev au dezvoltat aceasta teza. Ajungand la concluzia ca Transnistria trebuie sa revina Ucrainei. Idee formulata, pe puncte, ca la carte, in proiectul unui -Memorandum de reglementare a conflictului transnistrean-, text elaborat de Centrul pentru initiative strategice de la Kiev. Si Kremlinul a avut un astfel de memorandum, supranumit -al lui Kozak-, dupa numele autorului. Demersul a esuat, provocand o serioasa deteriorare a relatiilor dintre Chisinau si Moscova. Asta a fost in decembrie 2003. Cateva luni mai tarziu intervenea povestea scolilor cu predare in grafie latina din Transnistria, iar acum planul Kievului. Intre timp, s-a anuntat ca se pregateste urmatoarea intalnire, din 18 august, dintre presedintii rus si ucrainean, Vladimir Putin si Leonid Kucima.
Oricum, continutul documentului mentionat mai sus a fost expus spre analiza si dezbaterea opiniei publice ucrainene si transnistrene de liderul sindicatului independent al militarilor si lucratorilor structurilor de forta ale Ucrainei, Vadim Mahnitki, intors recent dintr-o calatorie in teritoriile din stanga Nistrului. Scopul deplasarii – studierea la fata locului a situatiei pentru o evaluare exacta a cailor de depasire a starii de criza din zona. Intors la Kiev, Mehnitki si-a formulat verdictul. Escalarea conflictului transnistrean, a spus el vorbind la o conferinta de presa, -stare de lucruri intretinuta de nedorinta conducerii Republicii Moldova de a accepta un dialog constructiv pentru reglementarea conflictului, ameninta cu degenerarea intr-o confruntare armata, cu consecinte dintre cele mai serioase pentru securitatea nationala a Ucrainei-.
Ca atare, si-a continuat el firul gandului, o solutionare este imposibila fara Ucraina. Dar nimeni nu a contestat dreptul Kievului de a se implica in eforturile de normalizare a dialogului dintre cele doua maluri ale Nistrului. In ultima instanta, Ucraina este unul dintre mediatorii procesului de pace, alaturi de Rusia si OSCE, dar pana acum prea s-a obosit sa-si justifice prezenta in acest grup. Nu a venit cu nici un fel de propunere demna de luat in considerare. O indiferenta -convenita-, probabil, cu Rusia, foarte activa, de altfel. De fapt, cea mai dinamica. Acum, rolurile par sa se inverseze, Kremlinul afisand o lipsa de interes cel putin suspecta. E adevarat, Moscova isi poate face jocurile cu ajutorul liderului separatist, Igor Smirnov, sau prin intermediul altor pioni, actori politici lipsiti de stralucire, dar dornici de afirmare cu orice pret. Republica Moldova este in plina campanie electorala pentru legislativele de la sfasitul anului, iar comunistii par sa piarda tot mai mult teren pe taramul simpatiei electorale. Prin urmare, trebuie pregatit terenul pentru o inlocuire de regim la Chisinau. Pana acum insa, nici una dintre miscarile si formatiunile politice nu par capabile sa-si asume responsabilitatea guvernarii. Iar chestiunea transnistreana poate fi transformata, cu abilitate, intr-o adevarata arma. Esential este sa stii sa o manevrezi si sa o stapanesti.
Revenind insa la Mehnitki si la proiectul ucrainean de desfiintare a Republicii Moldova, caci numai asa poate fi calificat proiectul politologilor de la Kiev, liderul de sindicat a afirmat ca -pacea in regiune poate fi protejata doar prin sporirea numerica a contingentului ucrainean de mentinere a pacii- deplasat in perimetrul de conflict. Mai zilele trecute, viceministrul ucrainean de externe, Vasili Baziv, exclusese ferm o asemenea posibilitate, subliniind ca o astfel de masura poate fi adoptata doar in baza unei hotarari a Comisiei mixte de control, alcatuita din reprezentantii Rusiei, Republicii Moldova si ai Transnsitriei. In ceea ce priveste mentinerea statalitatii Transnistriei, a continuat acelasi Mehnitki, -acest lucru poate fi realizat doar prin readucerea Transnistriei in componenta Ucrainei in calitate de subiect cu autonomie deplina-.
Cum ? Foarte simplu. Declarand nula decizia -Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940-, prin care teritoriile din stanga Nistrului au fost -lipite la Basarabia-. Asa scrie la primul punct al Memorandumului ucrainean. Pentru ca punctul urmator sa explice ca -partile pornesc de la premisa ca realizarea mecanismelor practice de reglementare a problemei transnistrene este posibila prin organizarea unei consultari populare privind revenirea Transnistriei in componenta Ucrainei-. Interesant ca ideea convocarii unui referendum pe aceasta tema a fost dezvaluita, pentru prima data, de asa-numitul ministru de externe al separatistilor tiraspoleni, Valeriu Litkai, intr-un interviu acordat acum vreo cateva saptamani publicatiei moscovite -Novie izvestia-. La acea data, nimeni nu a acordat atentie cuvintelor reprezentantului regimului condus de Igor Smirnov, desi este evident ca nu au fost aruncate la intamplare. Mai ales ca Litkai vorbea despre acelasi lucru ca si Mehnitki: un vot care sa hotarasca, prin vointa poporului, -cu cine este mai bine sa-si imparta Transnistria viitorul. Alaturi de Republica Moldova sau de Ucraina?- Ce sanse de realizare are Memorandumul ucrainean? Din perspectiva momentului, greu de evaluat. Dar indiferent de ceea ce se va intampla, cum ramane cu Republica Moldova? Va ajunge zona-tampon intre Europa si marele colos pe nume CSI, cu Rusia centru de rotatie? Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, este inca in concediu. Zarurile nu au fost inca aruncate. Ele sunt doar agitate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
