Prost început de an pentru Rusia, prost început pentru ultimul an al preşedinţiei lui Vladimir Putin, sumbre perspective pentru dialogul dintre UE şi Moscova. Transformat în petrolier, scandalul gazelor dintre Rusia şi Belarus, care părea rezolvat la sfarşitul anului trecut, ameninţă să ia o neplăcută turnură pentru ambele părţi direct implicate. Pană aseară – din cauza disesiunilor dintre Moscova şi Minsk, două capitale considerate pană de curand aliate la bine şi la rău – trei ţări europene rămăseseră fără petrol rusesc: Slovacia, Ungaria şi Polonia.
Agitaţia mare la Berlin şi la Moscova. Profitand de ceremonia de primire a preşedinţiei rotative a UE, cancelarul german Angela Merkel a convocat o reuniune de urgenţă a cabinetului său cu participarea membrilor Comisiei europene. S-a vorbit de priorităţile mandatului german, despre necesitatea relansării dezbaterilor pe marginea Constituţiei comunitare, despre şansele procesului de extindere, despre relaţiile cu restul lumii, despre raporturile cu Rusia. Revenit din vacanţa prilejuită de sărbătorile de iarnă, preşedintele Vladimir Putin a convocat, la randul său, o consfătuire de urgenţă a guvernului. S-a vorbit în special despre situaţia creată de disensiunile cu Belarus privind tarifele de tranzitare a petrolului rusesc pe teritoriul statului vecin şi, pană de curand, foarte bun prieten. În tot acest timp, delegaţia belarusă venită la Moscova tot în regim de urgenţă să negocieze cu oficialii ruşi, a aşteptat să fie băgată în seamă. Tratativele au început abia spre seară.
Este inadmisibil
-Întreruperea livrărilor de energie fără consultări prealabile este de neacceptat-, au afirmat într-un glas cancelarul Merkel şi preşedintele Comisiei europene, Jose Manuel Barroso. Pe cine au avut în vedere cei doi demnitari ? Pentru că Moscova şi Minsk s-au acuzat reciproc de închiderea robineţilor, deşi principala vană se află în Rusia, care de altfel asigură şi controlul întregii conducte Drujba. În acelaşi timp însă, surse belaruse au recunoscută că dispoziţia de sistare a transportului de ţiţei a venit de la Minsk. -Totul trebuie rezolvat la masa negocierilor, fără condiţii sau cereri prealabile. Suntem pregătiţi pentru un asemenea dialog-, a declarat în acelaşi timp viceministrul belarus de externe, Andrei Ievdoşenko.
Notă de plată
În timp ce, la Berlin, cancelarul Merkel sublinia insistent importanţa securităţii energetice pentru membrii UE, subiect abordat în ajun şi într-un interviu pentru -The Times-. -Pentru noi, energia reprezintă ceea ce anterior constituiau cărbunele şi oţelul-, arăta cancelarul german. De exemplu, explica ea, -trebuie să ne asigurăm că acea conductă baltică aflată acum în plină construicţie, nu afectează interesele Poloniei-. Pe acest fundal, Putin, evident nervos, a cerut guvernului să ajungă la o înţelgere cu partea belarusă şi a promis să protejeze interesele consumatorilor occidentali. În acelaşi timp, liderul de la Kremlin a recomandat elaborarea de urgenţă a unor măsuri de protecţie a economiei naţionale faţă de -partenerii- din Belarus. Şi, pe un ton mai degrabă ameninţător decat informativ, a amintit că, acceptand o reducerea a preţului la gaze naturale pentru Belarus, Rusia a demonstrat înţelegere şi susţinere. Trecand de la cuvinte la cifre, Putin a indicat că, procedand ca atare, Moscova a pierdut 3,3 miliarde de dolari, în timp ce daunele cauzate de scandalul petrolier se ridică zilnic la 3,5-4 miliarde de dolari. E ca un fel de notă de plată. Oricum, compania Transneft care asigură transportul -aurului negru- către europeni a anunţat că a sesizat justiţia internaţională împotriva acţiunilor Belarus.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
