Zilele acestea se dau ultimele examene inaintea mult asteptatului summit NATO, ce va avea loc in luna noiembrie in capitala ceha, avand pe ordinea de zi extinderea Aliantei Nord-Atlantice. Liderii celor noua state candidate sunt asteptati in cursul acestei saptamani la Bruxelles, pentru a avea mai multe intrevederi cu autoritatile aliantei militare americane, urmand ca rezultatele dezbaterilor sa fie analizate si evaluate de membrii clubului pentru ca, in final, sa stabileasca cine merita sa faca parte din organizatie si cine mai are de asteptat.
La sediul NATO, din Bruxelles, a inceput inca de luni, ultima evaluare a eforturilor celor noua state candidate la aderare in vederea adaptarii la standardele organizatiei, inaintea summit-ului de la Praga din noiembrie, unde se va decide care vor fi viitoarele membre ale Aliantei Nord-Atlantice.
Reprezentantul Letoniei a sosit deja in capitala belgiana, urmand ca in cursul saptamanii sa vina si liderii Macedoniei, Sloveniei si ai celorlalte tari candidate (Estonia, Albania, Bulgaria, Romania, Slovenia si Lituania).
Evaluarile nu reprezinta nici o noutate, ele fiind anual incluse in cadrul Planului de Actiune pentru Aderare, creat de NATO in 1999.
NATO incurajeaza tarile candidate sa isi restructureze fortele armate, dar, spre deosebire de Uniunea Europeana, nu impune criterii de aderare.
In urma acestor intalniri cu reprezentantii tarilor candidate, expertii Aliantei vor redacta cate un raport pentru fiecare stat, care va fi prezentat la reuniunea ministrilor de externe din tarile NATO, programata sa se desfasoare la Reykjavik, in zilele de 14 si 15 mai.
-Astfel, vor putea incepe discutiile dintre membrii NATO, in cadrul Consiliului permanent al organizatiei-, a afirmat un oficial al Aliantei, sub acoperirea anonimatului.
Membrii NATO isi amintesc inca procesul haotic al precedentei extinderi de la summit-ul din 1997 de la Madrid, cand au fost admise Polonia, Ungaria si Cehia, dar au fost respinse candidaturile Sloveniei si Romaniei.
NATO va lua o decizie politica
Oficial, Alianta s-a angajat sa primeasca minimum o tara candidata, dar surse diplomatice din cadrul NATO afirma ca -mai multi membri ai Aliantei par sa sustina aderarea a sapte tari-. Sursa citata afirma ca atentatele din 11 septembrie din Statele Unite au accentuat ideea unei extinderi substantiale, care ar avea -un efect stabilizator- in Europa.
Alegerea va fi de ordin politic si nu va fi facuta pe criterii obiective, afirma sursa citata. -Chiar daca rapoartele expertilor vor constitui elemente importante, nu vor fi criterii tehnice-, adauga aceasta.
Albania si Macedonia par a fi excluse din cauza intarzierilor inregistrate in reforme si a fragilitatii pacii in Macedonia, care isi revine cu dificultate dupa mai multe luni de confruntari cu grupari albaneze de gherila.
Sursa citata afirma ca Slovenia are sanse serioase sa fie invitata, alaturi de cele trei tari baltice, ca urmare a imbunatatirii relatiilor dintre NATO si Rusia. -Este dificil sa disociezi tarile baltice-, afirma diplomatul.
-Pentru a linisti temerile Rusiei, pot fi oferite garantii, inclusiv cele privind lipsa desfasurarii de arme nucleare si de forte de lupta pe teritoriul statelor care adera la NATO-, afirma un alt diplomat.
In Slovacia, eventuala revenire la putere, in aceasta toamna, a fostului premier Vladimir Meciar, lider populist care ii nelinisteste pe occidentali, ridica unele probleme. Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, a cerut slovacilor sa nu voteze pentru acesta in cadrul viitoarelor alegeri legislative.
In privinta Bulgariei si a Romaniei, partida nu este inca jucata. -Sunt tari semnificative din punct de vedere al numarului de locuitori, dar situatia lor economica este dificila, iar fortele lor armate nu se afla cu adevarat la nivelul necesar-, a afirmat unul dintre diplomati.
SUA apreciaza formarea coalitiilor
Interesul american pentru tarile baltice si Balcani pare sa fie fara precedent. Chiar mai mult, mai multi oficiali americani se arata favorabili formarii unor coalitii in cadrul statelor candidate, care spera in felul acesta sa-si mareasca sansele de aderare. Se vorbeste de tarile baltice ca tari candidate cu sanse mari de integrare, dar si de Romania si Bulgaria ca doua tari balcanice cu interese comune in zona. Administratia Bush a accentuat in repetate randuri ca extinderea va avea in vedere in principal doua zone geografice: tarile baltice si cele din Balcani. Cu toate acestea, coalitiile nu vor ajuta foarte mult in -momentul adevarului-, pentru ca americanii sunt de parere ca invitarea unei tari in acest club selectiv se face, totusi, pe baza propriilor merite.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
