Unde NATO loveste, UE linisteste

Despre Slovacia s-a vorbit foarte mult in ultima vreme. In mediile diplomatice, in cluburile politice internationale, dar si in presa autohtona si europeana. Motivul: integrarea acestei tari in structurile euro- atlantice. In plus, situatia interna a acestui stat, aflata sub semnul unei campanii electorale cu miza mare, ofera destule subiecte de dezbateri si comentarii. Mikulas Dzurinda, actualul premier slovac, se afla in prezent la Bruxelles, locul unde, se spune, se fac ultimele evaluari inaintea summit-ului de la Praga. Dar cum planurile de acasa nu se potrivesc neaparat si cu cele de la Bruxelles, Slovacia continua sa fie privita cu severitate de NATO si, surpriza mare, cu multa indulgenta de UE. In timp ce NATO nu ezita sa puna punctul pe i si spune raspicat ca posibila revenire a lui Meciar va anula sansele de integrare ale Bratislavei, Uniunea Europeana se arata mult mai permisiva – poate si pentru ca eventuala integrare a acestei tari in Europa Mare este inca o posibilitate foarte indepartata -, mai multi lideri europeni afirmand ca -Slovacia este pe drumul cel bun-.

Contradictiile premierului Dzurinda

Primul-ministru Slovac Mikulas Dzurinda este chiar mai surprinzator in contradictii decat cluburile selecte ale organizatiilor mondiale. Suparat initial pentru mai multe probleme pe care le are Bratislava cu vecinii sai, o data ajuns la Bruxelles, se arata destul de tolerant. Mai tot timpul se comenteaza diferitele tonuri pe care le dau liderii politici in functie de locul, dar si de limba in care isi exprima opiniile. Cert este ca Dzurinda, la inceputul acestei saptamani, a manifestat multa toleranta atat fata de extrateritorialitatea Legii statutului maghiarilor, cat si fata de decretele Benes – doua subiecte care au infierbantat in ultima vreme clasa politica slovaca. Se stie ca Parlamentul de la Bratislava a respins aceasta lege si s-a afirmat in repetate randuri ca, datorita extrateritorialitatii sale, legea nu va fi aplicata pe teritoriul slovac. Cu toate acestea, legea se aplica, ar fi de parere liderii de la Budapesta. Iar Dzurinda spune la Bruxelles ca da, intr-adevar au existat clare decizii slovace care prevedeau sanctionarea aplicarii legii pe teritoriul slovac, dar nu a fost cazul sa fie puse in functiune astfel de masuri, intrucat partea ungara nu a incalcat reglementarile in vigoare. Este, insa, foarte clar ca fiecare politician isi acordeaza discursurile in functie de interlocutor. Si cum Slovacia – in ciuda declaratiilor lui George Robertson, Roberto Prodi sau ale cancelarului german, Gerhard Schroder – face tot ce ii mai sta in putinta pentru a adera la structurile euro-atlantice, micile diferente de accent ar trebui interpretate pozitiv si constructiv. In fond, alta este miza unui discurs tinut in fata Parlamentului si cu totul alta a unuia rostit in fata poporului. Cu atat mai mult, cu cat 2002 este an electoral in Slovacia.

NATO ar dori sa intervina si sa influenteze alegerile din Slovacia

Afirmatiile contradictorii care s-au facut in ultima vreme despre Slovacia din partea unor diplomati NATO si UE ne duc cu gandul la urmatoarea concluzie. Alianta Nord-Atlantica are interese mai mari in prezent in Slovacia decat UE. O explicatie ar exista: summit-ul Praga se va tine in noiembrie, decizia trebuie luata relativ repede, in timp ce interesele europene in Slovacia sunt mult mai indepartate in timp, despre o posibila integrare europeana a Slovaciei fiind vorba, probabil, de abia la urmatorul ciclu electoral. Declaratiile ce vin din partea NATO surprind. Afirmatiile facute de lordul George Robertson cu putin timp in urma au declansat probabil nemultumirea a numerosi puristi, care le-au considerat veritabile interventii in treburile interne ale Slovaciei. Nimeni nu ar trebui sa incerce sa influenteze intr-un fel alegerea unui popor – ar fi parerea acestora – chiar daca aceasta influenta ar fi exercitata in numele Binelui. Robertson spunea ca, daca vrea sa intre in NATO, poporul slovac va trebui sa aleaga NATO si sa exprime o optiune responsabila la alegerile din toamna. Meciar nu este pe placul americanilor. Nici nu este greu de inteles de ce. In perioada razboiului din Kosovo, acesta cerea in toate mediile politice prin care se invartea oprirea razboiului si intoarcerea americanilor la ei acasa.

Pe de alta parte, declaratiile europene despre Slovacia vin sa contrabalanseze foarte bine afirmatiile dure ale NATO. Incat se pune intr-adevar intrebarea daca supararea Aliantei Nord-Atlantice este chiar de luat foarte in serios. Nu cumva aceasta atitudine mai transanta are doar menirea de a influenta alegerile din Slovacia, pentru a mai face, daca se poate, ceva pentru a impiedica revenirea lui Meciar? Daca se va reusi, foarte bine, daca nu, nu-i nimic. Poate ca Slovacia tot va fi si ea invitata sa adere la NATO. In fond, Meciar nu este atat de rau pe cat se spune si, in plus, chiar el vorbeste in ultima vreme de importanta integrarii Slovaciei in Alianta Nord-Atlantica.