Aspiratiile Ankarei de aderare la Uniunea Europeana au primit un important semnal pozitiv din partea Vaticanului. Potrivit ambasdorului Sfantului Scaun in capitala turca, monseniorul Edmond Farhat, citat de o televiziune de la Ankara, Vaticanul nu priveste Uniunea Europeana ca pe o organizatie crestina, motiv pentru care nu se opune aderarii. Un anunt de acest fel era asteptat de politicienii turci, dupa ce, in urma cu cateva luni, doi importanti lideri din ierarhia de la Vatican au pus sub semnul intrebarii masura in care Turcia poate face fata criteriilor UE. Totodata, tema este una sensibila si la nivel european, dupa ce proiectul Constitutiei Europene a eliminat orice referire la -mostenirea crestina- a continentului, fapt care, desi contestat, trebuie sa-si gaseasca o rezolvare pana in mai 2004, data extinderii.
In aceste conditii, anuntul lansat ieri are o mare incarcatura simbolica, el venind tocmai la aniversarea a 80 de ani de modernitate a Turciei, mai exact de la intemeierea republicii de catre cel ramas in istorie ca primul presedinte laic, Mustafa Kemal, Kemal Ataturk dupa cum este cunoscut. De altfel, marcarea acestei aniversari este strans legata de tema aderarii, ea fiind dominata de polemicile religie/laicitate. Spiritele pe aceasta tema s-au aprins dupa venirea la putere, anul trecut, a guvernului condus de Reccep Tayyp Erdogan, de orientare proislamista, dar care a facut din integrarea in UE un obiectiv prioritar de politica externa, pe fondul unei schimbari de tactica diplomatica, ce a transformat politica lui -asteapta si vezi ce se intampla- cu una activa si bazata pe pozitia geo-strategica a Turciei. Aceeasi care a facut-o singura tara musulmana a NATO si care a trasformat-o intr-un important partener al SUA in contextul complicatei ecuatii din Orientul Mijlociu.
Turcia spera sa deschida negocierile de aderare la sfarsitul lui 2004, probabilitatea acestei date depinzand in mare masura de raportul de tara al Comisiei Europene din 5 noiembrie. Intr-un recent interviu, comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen, aprecia ca, deocamdata, responsabilii europeni au perceput amestecat reformele de la Ankara. El a insistat pe eliminarea torturii din practicile organelor de ancheta si restrangerea rolului armatei in viata publica, sens in care parlamentul turc a facut deja o jumatate de pas prin restrangerea atributiilor consiliului generalilor in deciziile politice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
