In timp ce ambasadorul SUA la Chisinau, Pamela Smith, isi exprima nedumerirea de ce unii considera -moldoveneasca- limba majoritatii populatiei Republicii Moldova, desi toti -stiu ca este romana-, presedintele Vladimir Voronin a cerut aseara, de la tribuna ONU, o mai mare implicare a comunitatii internationale in procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Voronin s-a adresat Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite la o ora din noapte a Romaniei, dar se stia din ajun ce anume va contine mesajul: liderul de la Chisinau dorea sa atraga atentia asistentei asupra problemei transnistrene. Si sa solicite, totodata, o mai ampla participare a comunitatii mondiale la procesul de solutionare a disputei dintre puterea oficiala de la Chisinau si regimul separatist de la Tiraspol. De fapt, anticipa ieri presa de la Chisinau, interventia de la ONU va repeta, in linii mari, tezele expuse recent de Voronin la o conferinta internationala pe tema -conflictelor inghetate-. Acolo, Voronin s-a pronuntat pentru inlocuirea prezentei militare a Rusiei, dislocata in Transnistria si a carei evacuare ar fi trebuit sa se incheie la sfarsitul anului, cu trupe de pace sub mandat UE. Intr-un fel de replica la aceasta pozitie, ambasadorul american la Chisinau, Pamela Smith, recomanda conducerii Republicii Moldova sa nu mai amane rezolvarea problemei nistrene, acceptand ideea federalizarii tarii drept unica solutie viabila de depasire a impasului actual si de multumire a partilor interesate. De amintit ca un asemenea proiect a fost elaborat si propus de OSCE, impreuna cu Rusia si Ucraina. In opinia noastra, sublinia diplomatul american in discursul de ramas bun, -varianta federalizarii permite repartizarea prerogativelor intre puterile centrale si regionale. In plus, respectivul plan recunoaste faptul ca diferitele parti ale Moldovei au traditii diferite. Proiectul are darul de a democratiza Transnistria, de a-i conferi transparenta economica-, a estimat Pamela Smith. Referindu-se la problema denumirii limbii oficiale, ea a calificat-o drept artificiala, aparuta din cauza ca -vorbitorii de limba romana stiu inclusiv rusa, in timp ce vorbitorii de rusa nu cunosc romana-. Fara indoiala, a adaugat diplomatul american, -exista unele diferente intre limba vorbita pe cele doua maluri ale Prutului. Diferente se observa si intre limbile vorbite la Londra, New-York si Sidney, dar, cu toate acestea, in aceste capitale se vorbeste engleza-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
