Cei 6,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot ai Serbiei s-au prezentat ieri la urne în cadrul unor alegeri legislative decisive pentru viitorul european al ţării, condiţionat de Uniunea Europeană de atitudinea Belgradului faţă de Ratko Mladici şi faţă de statutul provinciei Kosovo, două dosare sensibile într-o ţară încă impregnată de naţionalism, potrivit comentariile agenţiilor de presă.
La mijlocul zilei, observatorii vorbeau de o participare de 30,9 procente, un nivel onorabil în Serbia. În general, formaţiunile ultranaţionaliste profită de o slabă prezenţă. Scrutinul a permis confruntarea a două principale tabere: democraţii preşedintelui Boris Tadici şi radicalii ultranaţionalişti conduşi de Tomislav Nikolici. Duel care, în opinia analiştilor politici, urmează să fie arbitrat de conservatorii premierului în exerciţiu, Vojislav Koştuniţa, al cărui guvern minoritar şi-a demonstrat capacitatea de a conduce ţara timp de trei ani, în faţa unui parlament divizat. Ultimele sondaje creditau cele două tabere cu 30 la sută din intenţiile de vot. Democraţii au exclus o alianţă cu radicalili, spre deosebire de Koştuniţa.
O insulă orbită
-Aceste alegeri reprezintă o şansă pentru sarbi de a-şi arăta dorinţa de a-şi înscrie ţara într-un viitor euro-atlantic-, a declarat ambasadorul Statelor Unite, Michael Polt. -Alegătorii sarbi au ocazia de a spune clar că nu împărtăşesc viziunea retrogradă a extremiştilor care ar fi încantaţi să tranforme Serbia într-o insulă orbită de naţionalism în mijlocul unui ocean de noi state membre NATO şi UE-, a estimat diplomatul american. Alegerile ar putea contribui la limpezirea peisajului politic prin eliminarea micilor formaţiuni incapabile să atingă bariera de 5 procente necesare reprezentării în parlament.
Calcule electorale
Astfel, democraţii şi radicalii ar urma să alcătuiască doar împreună cu conservatorii o viitoare majoritate parlamentară. Toţi sunt pentru aplanarea divergenţelor, atat în dosarul Mladici cat şi în ce priveşte statutul provinciei Kosovo. Democraţii s-au angajat să-l predea pe Mladici tribunalului de la Haga dacă reuşesc să-l aresteze. Un gest destinat să deblocheze discuţiile cu UE, îngheţate în luna mai de Bruxelles din cauza neputinţei Belgradului de a-l captura pe presupusul criminal.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
