Hărțuire morală, o necunoscută în România?

Hărțuirea morală reprezintă un comportament abuziv, contrar eticii, inacceptabil în mediul de muncă, irațional, repetat, față de un angajat sau grup de angajați, constituind un risc pentru sănătate și securitate. Cazurile de hărțuire morală se caracterizează prin agresiuni verbale și fizice, dar și discreditarea activității unui coleg de muncă sau izolarea socială a acestuia. Deși există mai multe sondaje efectuate la nivelul Uniunii Europene privind hărțuirea morală a angajaților, datele nu sunt concludente privind incidența acestui fenomen. Există diferențe mari de percepție, de la țară la țară, în ceea ce privește identificarea cazurilor de hărțuire morală și aceasta datorită diferențelor culturale dintre state privind atenția acordată acestui fenomen, precum și înregistrării și comunicării lui. Printre factorii care măresc probabilitatea de producere a hărțuirii morale se  numără cultura organizațională care tolerează comportamentul de hărțuire morală sau nu îl recunoaște, schimbări organizatorice rapide, nesiguranța locului de muncă, relații deficitare între personal și conducere, relații deficitare între colegii de muncă, niveluri excesive de solicitare în muncă, deficiențe în politica de personal, niveluri ridicate de stres, neclarități în fișa postului. Dacă angajatorul recunoaște cu greu hărțuirea morală la care sunt supuși anagajații, aceștia simt "pe pielea lor" efectele – depresie, scădere a stimei de sine, sentimente de autoculpabilizare, fobii, tulburări de somn, afecțiuni digestive și musculoscheletice. Dacă ei reclamă cazurile de hărțuire morală, deși aceasta este foarte greu de dovedit, persoana care este vinovată va putea fi sancționată, cu aceleași amenzi ca și în cazurile de discriminare – amendă contravențională de la 400 lei la 4.000 lei, dacă hărțuirea vizează o persoană fizică și de la 600 lei la 8.000 lei, dacă se vizează un grup de persoane sau o comunitate. Hărțuirea morală aduce cu sine îndoială și incertitudine, pierderea valorilor comune și antrenează discuții la locul de muncă. În acest fel, climatul se degradează rapid. În România nu există nici măcar un singur raport oficial legat de hărțuirea morală a angajaților. Aceștia se feresc să vorbească despre un astfel de subiect, iar angajatorii îl consideră un capriciu și nu iau nicio măsură de prevenire. În alte țări, tot mai mulți manageri obișnuiesc să trimită oamenii la programe speciale de comunicare non-violentă.