2007 – an fierbinte pentru CNSAS

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a încheiat, la sfarşitul lui 2006, un capitol esenţial. Cel al primirii dosarelor Securităţii de la serviciile secrete. Şase ani de zile a durat pană cand CNSAS a ajuns la această -performanţă-. Şase ani în care războiul dintre CNSAS şi SRI a fost permanent şi aceasta deoarece SRI era principalul deţinător al arhivelor Securităţii. Cu scuza că CNSAS nu are spaţiu de depozitare, serviciile de informaţii şi-au păstrat în ogradă mii de documente ale Securităţii. Rămane de văzut ce se va întampla în următorii cinci ani de existenţă ai CNSAS, acum că dosarele se află în curtea Consiliului. Dincolo de toate, acest an se anunţă a fi unul fierbinte pentru CNSAS.

Dosarele, în ograda CNSAS

Preşedintele Traian Băsescu a verificat, personal, pe 29 decembrie 2006, în depozitul CNSAS de la Popeşti-Leordeni, cum au fost predate dosarele Consiliului. În acest moment, SRI mai are încă în arhiva proprie în jur de 75.000 de dosare, care, potrivit instituţiei, -nu fac obiectul legii deconspirării Securităţii. Acestea pot fi analizate în comisii mixte SRI-CNSAS, după 1 ianuarie 2007-. Conform serviciului, dosarele cu pricina se referă la contraspionaj şi terorism.

Rămane de văzut dacă, mai tarziu, se va constata că există şi alte dosare care ar fi trebuit predate CNSAS, dar au fost -uitate-.

În urmă cu exact un an, în decembrie 2005, fostul preşedinte al CNSAS, Gheorghe Onişoru, declara la acea dată că stadiul preluării arhivei Securităţii era foarte avansat. -Serviciul Roman de Informaţii trebuie să ne mai dea circa doi km de arhivă. Tot ce a depus SRI-ul în arhiva noastră se certifică în momentul de faţă şi sperăm ca, undeva la mijlocul lunii decembrie (a anului 2005 – n.r.), toată această activitate să se încheie, activitate care este cea mai vastă preluare de arhivă organizată în Europa de Est după al doilea război mondial-, a spus Onişoru. Gheorghe Onişoru nu şi-a putut trece îndeplinirea acestui angajament şi finalizarea acestui proces în raportul său de activitate.

La un an după acest moment, cu o zi înainte ca Traian Băsescu să se ducă în control la depozitul CNSAS, pe 28 decembrie 2006, aşa cum a promis, serviciile secrete au anunţat că au finalizat predarea arhivelor către CNSAS. SRI a finalizat la data de 27 decembrie predarea documentelor Securităţii către Consiliu. Au fost transmise 1.587.831 de dosare, cu 1.930.062 de volume, care reprezintă peste 18.000 de metri liniari de arhivă.

De asemenea, pe 28 decembrie 2006, Serviciul de Informaţii Externe a anunţat că a finalizat, la randul său, predarea către CNSAS a celor 19.412 de dosare care fac obiectul legii de deconspirare a Securităţii.

La aceeaşi dată, şi Direcţia Generală de Informaţii a Armatei a anunţat transferul arhivei fostei Direcţii a patra a Securităţii, în conformitate cu hotărarea CSAT din 17 aprilie 2006, în total fiind predate un număr de 22.178 de unităţi arhivistice, după cum a anunţat Ministerul Apărării.

Ce urmează: dosarele penale ale foştilor deţinuţi politici

Pe langă continuarea -Dosariadei- declanşate în 2006, un pas uriaş pentru CNSAS ar fi intrarea, în 2007, în arhivele Partidului Comunist Roman, arhive în care, după cum declara preşedintele Traian Băsescu în 2006, membrii comisiei prezidenţiale pentru condamnarea comunismului, condusă de istoricul Vladimir Tismăneanu, au intrat deja.

Concret, însă, în ianuarie CNSAS aşteaptă să primească de la Tribunalele militare dosarele penale ale foştilor deţinuţi politici din perioada comunistă. -Vom primi, în ianuarie anul viitor, dosarele penale ale fosţilor deţinuţi politici, care au fost condamnaţi în comunism. De la Tribunalele militare. În primele două săptămani va fi prima tranşă, de la Cluj, urmează de la Iaşi-, a declarat Constantin Ticu Dumitrescu (foto 1). El a menţionat că dosarul său, precum şi cel al lui Corneliu Coposu, se vor regăsi printre cele care vor fi primite de către CNSAS.

Un alt subiect fierbinte pentru CNSAS este deconspirarea ofiţerilor şi a preoţilor. În august 2006, preşedintele Traian Băsescu declara că -în momentul de faţă, ofiţerii care au făcut poliţie politică şi informatorii sunt la CNSAS. Ceea ce nu înseamnă că CNSAS va putea face evidenţa tuturor ofiţerilor în 30 de zile. Trebuie să recunoaştem că este un proces mult întarziat. Eu am convingerea că CNSAS – şi îi ştiu pe oamenii aceia, pe cea mai mare parte din ei – vor face acea evidenţă elementară a numelui ofiţerilor şi vor respecta legea, îi vor publica în <Monitorul Oficial>. Ce vă pot spune este că sunt cel puţin 15.000 de ofiţeri-. Băsescu afirma că are această cifră -dintr-o evaluare grosieră, plecand de la ideea că, începand din 1950 şi pană în *89, la direcţiile care s-au ocupat de supravegherea populaţiei ar fi lucrat circa 15.000 de ofiţeri. Repet, să nu-mi reproşaţi maine că au fost 14.800 sau 16.200. Este o evaluare grosieră.-

De dezlegat în 2007 rămane şi misterul secretizărilor dosarelor unor politicieni, cum ar fi cel al democratului Radu Berceanu, de către comisiile mixte CNSAS- servicii.

În aşteptare: dosarele -peştilor mari-

În 2007 sunt aşteptate dosarele -peştilor mari-, de care vorbea Ticu Dumitrescu pe 1 0ctombrie 2006. -Această instituţie nu a ajuns la peştii mari. Avem această posibilitate, dacă nu se va produce, am promis o conferinţă de presă-, a spus Ticu Dumitrescu, care a precizat că, la acea dată, CNSAS deţinea 1.700.000 de dosare. -Trebuie să fac o precizare. Din dosarele oamenilor politici – adică de la preşedinte la consilieri – cateva mii sunt ale parlamentarilor-, a declarat Ticu Dumitrescu la acea dată. Întrebat la cine anume se referă sintagma de -peşti mari-, Ticu Dumitrescu a spus că -se referă şi la parlamentari, şi la faptul că există dosare cu nume sonore pe scena publică, dar care pot fi prezentate aşa cum sunt-, după care a arătat că CNSAS a tratat mai mult -categoria colaboratorilor- şi mai puţin -generalii şi coloneii-.

Renunţarea la secretomania din şedinţele CNSAS

O altă problemă de rezolvat în 2007 este şi îndeplinirea angajamentului făcut de un alt membru al Colegiului CNSAS, Mircea Dinescu: acela ca presa să aibă acces la şedinţele CNSAS, şedinţe care sunt ţinute în spatele uşilor închise. Promisiunea cu pricina a fost, de fapt, o ameninţare a lui Mircea Dinescu, făcută în plin scandal al -Dosariadei- din 2006, care a dus la celebra deconspirare a Monei Muscă. Mircea Dinescu a criticat faptul că, prin secretomania impusă de legea accesului la dosarele Securităţii ca poliţie politică , Colegiul ajunge să apere securişti, dar şi trocurile politice ce au loc între politicieni şi instituţie. La acel moment, Dinescu a ameninţat că, dacă presa nu va avea acces la şedinţele Colegiului şi dacă actuala stare de lucruri se va perpetua, va pleca din instituţie, alegand să se retragă la Dunăre. Este greu de crezut că CNSAS îşi va ţine şedinţele deschise şi va discuta în văzul tuturor. În conferinţa de presă ţinută în stradă în 2006, în semn de protest faţă de situaţia în care era CNSAS, în condiţiile în care toate verdictele date erau puse sub semnul întrebării, Mircea Dinescu a cerut chiar desfiinţarea Colegiului CNSAS şi publicarea pe Internet a dosarelor celor care au colaborat cu Securitatea, pentru a fi eliminate astfel presiunile la care sunt supuşi membrii Colegiului. Nici Colegiul nu a fost desfiinţat şi nici dosarele nu vor fi publicate pe Internet, deoarece ar fi încălcate toate drepturile omului privind viaţa privată.

Stoparea presiunilor politice asupra membrilor din Colegiul CNSAS este, însă, o altă problemă pe care CNSAS ar trebui să o rezolve în acest an. Cum aceasta este o problemă încă de la înfiinţarea CNSAS, este greu de crezut că ea va fi înlăturată în acest an. De presiune politică s-au plâns în nenumărate randuri membrii CNSAS în 2006, mai ales că -Dosariada- era în plin avânt. Mircea Dinescu a declarat în toamna lui 2006 că presiunile politice au influenţat verdictele CNSAS, care se acordă în urma unor intervenţii ale oamenilor din Colegiu legaţi de partidele care i-au desemnat. Dinescu chiar dădea un exemplu concret, pe cel al secretarului CNSAS, Constantin Buchet, care ar fi intervenit în favoarea -spălării-, cum a spus Dinescu, a fratelui liderului PRM C.V.Tudor, Marcu Tudor, care ar avea, conform declaraţiilor lui Mircea Dinescu, -dosar de turnător la Securitate pe vremea cand era ofiţer activ în armată-.

Şase ani de alergătură CNSAS-SRI în jurul dosarelor

Războiul rece dintre CNSAS şi SRI, principalul deţinător de arhive, a durat şase ani. Pană în prezent, membrii şi cercetătorii Consiliului au stat la mila deţinătorilor de arhive pentru a avea acces la dosarele Securităţii şi pentru a-i deconspira pe cei care au făcut poliţie politică. Deşi acum se ştie cate dosare au fost predate CNSAS de către servicii, rămane o problemă faptul că nu se ştie foarte sigur cate dintre arhive au fost distruse fizic după 1989 şi cate din dosarele de aici au fost contabilizate în primul inventar de după 1989 al dosarelor aflate în arhivele Securităţii, şi care a fost realizat în 1993. Nu există date oficiale nici despre microfilme. Statistica din 1993 a SRI a fost transmisă iniţiatorului legii deconspirării Securităţii, Constantin Ticu Dumitrescu. În aceasta se arată că -la data de 22 decembrie 1989, din fondurile arhivistice preluate lipseau 8.065 dosare-. Această cifră ar putea fi mult mai mare, în condiţiile în care se preciza în aceeaşi statistică faptul că -multe dosare au fost conexate în procesul raţionalizării-, adică, mai precis, unele au fost amestecate cu altele. În plus, raportul susţinea că alte 2800 de dosare ar fi fost distruse -pe fondul evenimentelor din decembrie *89-, alte 20.000 distruse -de ofiţerii care le deţineau, la ordin sau din proprie iniţiativă, pe fondul temerii şi situaţiei confuze-.

Războiul a început încă de la înfiinţarea CNSAS. În vara lui 2000, Colegiul CNSAS, condus la acea dată de Gheorghe Onişoru, acuza SRI că se împotriveşte aplicării Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, împiedicand astfel activitatea Colegiului. Drept urmare, CNSAS anunţa că îşi suspendă investigaţiile pană cand SRI va decide să conlucreze. După puţin timp, divergenţele dintre CNSAS şi SRI sunt rezolvate în urma medierii preşedintelui de la acea dată, Emil Constantinescu.

În martie 2001 este predat primul lot de dosare de la SRI către CNSAS. SRI şi CNSAS semnează un act adiţional la Protocolul privind cooperarea între cele două instituţii, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.187/1999, respectiv predarea documentelor din arhiva fostei Securităţi, aflate în custodia SRI. După cateva zile, CNSAS preia primul lot de dosare, în număr de 7.000, ale fostei Securităţi.

În august 2001, SRI anunţă că a predat CNSAS aproximativ 100 de metri liniari de arhivă. De asemenea, la mai puţin de o lună de la cererea Consiliului privind identificarea şi studierea dosarelor de urmărire şi/sau informator în cazul persoanelor aflate în conducerea diferitelor culte religioase, SRI a predat spre studiu dosarele a 65 de ierarhi. SRI transmite CNSAS dosarul **Presa centrală**.

La sfarşitul lui octombrie 2001, conducerile SRI şi CNSAS au stabilit să înceapă operaţiunile de predare către CNSAS a manuscriselor confiscate înainte de decembrie 1989.

În iunie 2003, la mai puţin de doi ani de la data la care se stabilise începerea predării arhivei de la SRI la CNSAS, SRI declară că nu va preda niciodată CNSAS-ului arhiva pe care o are în gestiune, deoarece aceasta este împărţită între mai multe instituţii, iar legea nu permite acest transfer.

La sfarşitul lui 2003, SRI anunţă că a predat, în gestiunea exclusivă a CNSAS, circa 13.000 de volume (aproximativ 2.600.000 de file) create de fostele organe de securitate.

După alţi doi ani, la începutul lui 2005, conducerile SRI şi CNSAS decid ca, începand cu data de 10 martie 2005, SRI să reînceapă predarea către CNSAS a dosarelor Securităţii care nu privesc siguranţa naţională. S-a convenit ca dosarele rămase în arhivă, după predarea celor 12 km liniari, să fie analizate de specialiştii CNSAS şi SRI în cadrul Comisiei mixte, operaţiune care va trebui finalizată pană la sfarşitul anului. Ceea ce nu s-a întamplat.

În raportul de activitate pe 2005, SRI anunţă că, în perioada 10 martie-15 octombrie 2005, a predat CNSAS 8.193 de metri liniari de dosare. Documentele sunt grupate în 1.216.461de dosare cu 1.391.874 de volume. Totodată, SRI a predat şi evidenţa informatizată a fondului -Persoane urmărite de Securitate-.

Pe 21 septembrie 2006, Mircea Dinescu (foto 2), membru al Colegiului, acuza SRI că a protejat anumiţi politicieni pe care i-a lăsat să aibă cariere politice, deşi ştia că ei sunt compromişi, deci vulnerabili.

Pe 6 decembrie 2006, istoricul Stejărel Olaru declara că documentele care pot proba, într-un fel sau altul, activitatea cu caracter penal al ofiţerilor de Securitate se află încă la dispoziţia serviciilor de informaţii. El a dat exemplul registrului-jurnal pentru evidenţa reţelei informative care nu se găseşte la CNSAS, ci la serviciile de informaţii.

Încheierea războiului rece coincide, practic, cu momentul finalizării de către SRI a predării dosarelor, care a avut loc pe 27 decembrie 2006. Au fost transmise 1.587. 831 de dosare, cu 1.930.062 de volume, care reprezintă peste 18.000 de metri liniari de arhivă, conform datelor prezentate de serviciu. De asemenea, SRI a transmis în gestiunea Consiliului circa 1.400.000 de fişe de evidenţă din cartoteca Securităţii, precum şi peste 700.000 de înregistrări din baza de date a fostului Centru de Informatică şi Documentare. Au fost transmise atat documente din Arhiva Centrală a Serviciului Român de Informaţii, cat şi din cele 40 de arhive judeţene ale instituţiei.

Dosariada

Anul 2006 va rămane în istoria CNSAS ca -anul Dosariadei-. În urma primirii în valuri a dosarelor de la servicii, CNSAS a declanşat analizarea pe bandă rulantă a noilor documente primite, luand din nou la puricat vieţile politicienilor. Acţiunea a fost denumită de către mass-media drept -Dosariada-.

Trei cazuri de politicieni au făcut valvă. Fosta membră PNL, Mona Muscă, a primit de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Rămane să decidă Justiţia, căci CNSAS nu a renunţat la verdict, în ciuda contestaţiei Monei Muscă (foto 3). Aceasta şi-a pierdut şi calitatea de membru PNL, fiind dată afară din partid din cauza colaborării cu Securitatea.

Al doilea caz care va fi decis în Justiţie este cel al liderului PC, Dan Voiculescu, găsit cu nume conspirativ -Felix-, şi căruia CNSAS i-a dat verdictul de colaborator cu Securitatea ca poliţie politică.

De asemenea, al treilea caz care se va tranşa tot de către Justiţie este cel al fostului ministru PSD al Justiţiei, Rodica Stănoiu, nume de cod -Sanda-, care a primit la randul său certificatul de colaborator al Securităţii.

Numele a doi jurnalişti deconspiraţi de către CNSAS ca fiind colaboratori ai Securităţii au făcut mare valvă anul trecut: cel al lui Carol Sebastian şi cel al lui Sorin Antohi.

Fostul prim-ministru al Romaniei în perioada 1998-2000, Radu Vasile, a fost şi el deconspirat ca fiind colaborator al Securităţii. Deconspirarea a venit chiar din partea fostului director al SRI, Costin Georgescu, care a declarat că fostul şef de stat, Emil Constantinescu, ştia de colaborarea lui Radu Vasile încă din 1999, dinaintea apariţiei legii accesului la dosarele Securităţii.

-Dosariada- i-a forţat pe caţiva aleşi să-şi pună cenuşă în cap. Deputatul Ioan Ghişe a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, dar a negat că ar fi făcut poliţie politică. El a fost dat afară din PNL din această cauză. Afară din randul liberalilor a fost dat şi deputatul Liviu Campanu, un alt caz analizat de CNSAS şi găsit ca fiind colaborator al Securităţii, dar fără verdict de poliţie politică. Primarul conservator al Orşovei, Constantin Negulescu, a recunoscut că a fost activist PCR, apoi ofiţer în rezervă al SRI, dar nu a făcut poliţie politică.

Premierul Tăriceanu l-a demis pe secretarul de stat Dan Petrescu după ce a aflat că acesta a fost ofiţer de Securitate. Ofiţeri acoperiţi deconspiraţi de către CNSAS au fost şi Şerban Mihăilescu şi Mircea Coşea, informaţia fiind -furnizată- în spatele anonimatului de către Consiliu. Din informaţii furnizate pe -surse- de către CNSAS s-a aflat şi despre Arhiepiscopul de Alba Iulia Andrei Andreicuţ, despre care presa a scris că a colaborat cu Securitatea sub numele -Ionică-. CNSAS nu a dat vreun verdict, dar pe 1 septembrie 2006, Arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ, a declarat într-o conferinţă de presă că a semnat un angajament cu Securitatea, dar că nu a turnat pe nimeni şi nu a făcut poliţie politică. Arhiepiscopul a declarat că a fost forţat să semneze angajamentul fiind ameninţat că în caz contrar va fi arestat. Ofiţer acoperit deconspirat de către CNSAS a fost Gheorghe Vrăjitor, secretarul Consiliului Local al Primăriei Vaslui, despre care s-a aflat că a avut 83 de informatori în subordine.

Pe 5 octombrie, Colegiul CNSAS a dat cinci verdicte de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică, dintre care trei îi privesc pe Adrian Năstase, Gheorghe Funar şi Aleodor Francu. Aleodor Francu, din dosarul căruia reieşea că a dat note informative despre cetăţeni străini, şi-a dat demisia din PNL. CNSAS a luat în discuţie şi cazul fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, care a primit şi el verdict de necolaborare, avand dosar de reţea şi fiind urmărit de Securitate.

Un alt caz analizat de CNSAS a fost cel al preşedintelui Traian Băsescu (foto 4), despre care nu a fost găsită nici o referire în arhivele Securităţii aflate la CNSAS.