23 august – o zi care bantuie istoria Romaniei

Au trecut 57 de ani de la momentul 23 august 1944. Un eveniment controversat, in primul rand din cauza confiscarii lui de catre comunisti vreme de decenii. Atunci, Regele Mihai, in colaborare cu capii Armatei si cu oamenii politici ai zilei – Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, Constantin Titel Petrescu, dar si pana atunci necunoscutul comunist Lucretiu Patrascanu – a hotarat arestarea maresalului Antonescu si trecerea Romaniei de partea Aliatilor. Tot pe 23 august, dar in 1939, a fost semnat Tratatul Ribbentrop – Molotov, care a lasat Romania pana astazi fara Basarabia si nordul Bucovinei. Politicienii varstnici de acum isi aduc aminte cu nostalgie de acea zi cand nu se gandeau nici pe departe la ceea ce avea sa urmeze.

-Un comunicat important catre tara-

Liberalul Constantin Balaceanu-Stolnici se afla, pe 23 august, la Peris, unde fusese deplasat alaturi de colegii de la Spitalul Colentina. Seara, comunicatul regelui a fost transmis printr-un difuzor, agatat de un pom. Medicii, infirmierele, stagiarii s-au adunat toti acolo. Era un mesaj de intoarcere a armelor. Chirurgul debutant n-a fost foarte surprins, pentru ca vestea renuntarii la alianta cu Germania plutea in aer. Desi toti auzisera de masacrele si luarile de prizonieri la care se dedau trupele sovietice in estul tarii, credeau ca este o situtie provizorie si sperau (cum aveau sa spere multi ani de-atunci incolo) in scutul anglo-saxonilor. -Ne-au promis pana in ultimul moment ca vor apara democratia si drepturile omului in Romania. I-am crezut. Ce puteam face?-, si-a a dus aminte cu amaraciune Balaceanu-Stolnici. Euforia avea sa fie de scurta durata si din alt motiv. Ca represalii, trupele germane au trecut de a doua zi la -expeditii punitive- la adresa romanilor, bombardand orasele. Cand regele a format Guvernul (anuntat prin radio), unii membri ai acestuia nici nu stiau ca fac parte din el. Balaceanu-Stolnici s-a intalnit cu un general de armata, numit ministrul Comunicatiilor, care venea in graba in Bucuresti din provincie sa-si preia postul.

A. Paleologu: -Antonescu a fost sacrificat cu stiinta lui-

Pe 23 august 1944, senatorul liberal de astazi era cu familia la Busteni, -in refugiu-. La auzul comunicatului regelui, s-au destupat sticle cu sampanie, mai ales ca fusesera instiintati cu putina vreme inainte de eliberarea Frantei. Paleologu crede ca prin actul de la 23 august a fost evitata o catastrofa si mai mare. -Inceputul bolsevizarii n-a fost acea zi, ci 6 martie 1945 sau, si mai bine, 30 decembrie 1947. Asa, cel putin, am trait cativa ani de relativa liniste, inainte de catastrofa totala-, a spus el. Nimeni nu voia sa se gandeasca la ce va urma, desi toti aveau presimtiri sumbre. Maresalul Antonescu, in opinia lui Paleologu, stia ca va fi sacrificat si acest lucru s-a facut cu stiinta lui. -Era un om de onoare, n-a vrut sa incalce cuvantul dat germanilor si a platit cu viata. Stia ce joc se face si a preferat sa moara cu eleganta, ca un domn. Totul s-a facut cu acordul lui.- Parlamentarul PNL nu impartaseste nici opinia acelora care il numesc pe liberalul Tatarascu tradator pentru alianta de mai tarziu cu comunistii, fara sa intelega circumstantele de atunci. In opinia lui, Tatarascu a facut tot ce se putea face, pentru ca multi vedeau in sederea sovieticilor in tara o situatie provizorie.

-Davai ceas, davai palton-

Serban Radulescu-Zoner, presedintele Aliantei Civice, se gasea, la acea data, tot in refugiu, la Predeal, la adapost de bombardamentele anglo-americane. Din aceeasi cauza, multi romani se aflau atunci pe Valea Prahovei. Primul lucru la care s-a gandit cand a auzit vestea de la radio nu a fost inaintarea rusilor, ci sfarsitul razboiului pentru Romania si eliberarea nordului Transilvaniei. De aici, si bucuria cu care a primit intoarcerea armelor. Bucuria avea sa fie intrerupta in scurt timp de venirea rusilor in Capitala. Din toamna lui *44 pana la 1 ianuarie *45, intre orele 22 si 5 dimineata circulatia era interzisa in Bucuresti din cauza jafurilor soldatilor sovietici. Atunci a aparut faimoasa expresie -Davai ceas, davai palton-. Ororile infaptuite de Armata Rosie in Romania erau cunoscute dinainte de 23 august, in judetele din Moldova unde rusii ajunsesera deja. Privind din perspectiva a aproape sase decenii scurse, Zoner considera inca, si ca istoric, benefica decizia de la 23 august. Dupa el, bolsevizarea s-ar fi produs imediat daca Romania ramanea de parte nemtilor. Opinia lui este impartasita si de istoricul Adrian Cioroianu. Acesta crede ca sovieticii ar fi fost incantati sa gaseasca Bucurestiul de partea Berlinului, fiindca ar fi avut o justificare pentru represalii imediate.

O zi nefasta pentru Romania

Cu exact cinci ani inainte de trecerea de partea aliatilor, pe 23 august 1939, Romania a mai trecut printr-o incercare cu consecinte tragice. La Moscova, ministrul de externe sovietic si cel german au semnat Tratatul care le poarta numele, Ribbentrop – Molotov. El a insemnat, pentru tara noastra, trecerea Basarabiei si a nordului Bucovinei in posesie sovietica, lucru care avea sa se produca efectiv in anul urmator, 1940. Rapirea acestor teritorii a determinat si intrarea Armatei romane in razboiul antisovietic, de partea celei germane.