A fi sau a nu fi in NATO

Romania raspunde astfel palmei primite de ieri de la Cehia si Polonia

Dupa ce presedintele Bush a promis tarilor candidate la integrarea in NATO ca vor avea parte de o -extindere istorica-, sezonul de vanatoare pentru asigurari, din zona tarilor influente ale Aliantei, a fost deschis oficial. In acest context, diplomatii romani se concentreaza tot mai mult asupra obtinerii -prieteniei- decisive din partea SUA, Marii Britanii si Germaniei si mai spera inca intr-o reincalzire a relatiilor cu Cehia, Polonia si Ungaria.

Pana la Praga, autoritatile de la Bucuresti se straduiesc sa convinga NATO ca pot functiona -de facto- in cadrul Aliantei si, probabil, din acest motiv, presedintele Iliescu a pregatit o cerere catre parlamentari care prevede participarea Romaniei la forta de mentinere a pacii in Afganistan. Tot ieri, atasatii militari la Bucuresti din tarile NATO ii intrebau pe deputatii romani pana unde va merge sprijinul Romaniei la actiunea Aliantei de combatere a terorismului.

Cu spatiul Schengen in buzunar, romanii se indreapta spre 2002 confruntandu-se cu o noua dilema. Daca integrarea in UE a fost reportata pentru 2007 – dupa unii 2004 sau 2005 -, posibila invitatie la masa Aliantei Nord-Atalntice la summit-ul de la Praga i-a bagat din nou in priza pe diplomatii romani, in incercarea de a convinge tarile votante.

-A fi sau a nu fi in NATO?-, este o intrebare la care nici macar occidentalii nu se angajeaza inca sa dea un raspuns, desi tarile din grupul de la Visegrad s-au grabit sa arunce pe piata internationala cinci nume: Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia si Slovacia. Pe aceeasi piata au circulat in ultima vreme o serie de semnale, unele favorabile, altele nefavorabile Romaniei, care au fost interpretate in diferite moduri de autoritatile de la Bucuresti. Pana la rezultatul final, Romania trebuie sa-si clarifice insa din timp cine ii sunt sustinatorii externi si pe cine mai are de convins ca locul ei este in NATO.

SUA, Germania si Marea Britanie, principalele tinte

Proaspat instalat la Casa Alba, presedintele Bush a lansat un prim mesaj privind extinderea NATO, care a dat sperante inclusiv Romaniei. El a spus de cateva ori ca la Praga va fi o -extindere istorica- si mai ales ca ea se va realiza de la -Marea Baltica la Marea Neagra-. Pe baza acestei declaratii, autoritatile de la Bucuresti au inceput sa creada cu mai multa putere in sansele Romaniei. Nu mai este un secret pentru nimeni, factorii de decizie cei mai importanti din interiorul NATO sunt SUA, Marea Britanie si Germania. Tinand cont de aceasta realitate, Romania are un timp scurt la dispozitie sa raspunda prompt la fiecare semn de indoiala pe care cele trei tari il ridica privind indeplinirea unora dintre criteriile de aderare. Conform unor surse diplomatice, atentia acestora a fost indreptata pana in prezent asupra evolutiilor economice din tara noastra. Aflat recent la Bucuresti, secretarul general al Aliantei, Lordul George Robertson, sugera Guvernului sa se preocupe mai atent de coruptie si actul de justitie, dar atragea atentia si asupra importantei reformelor economice. De altfel, si ambasadorul SUA la Bucuresti, diplomatul de cariera Michael Guest, atentiona asupra faptului ca nici o tara care are probleme cu coruptia nu va putea fi primita in NATO.

In aceste conditii, ceea ce vor sa auda occidentalii sunt progrese concrete privind criteriile de aderare. Un segment laudat in ultima vreme este armata. Alianta considera ca in aceasta zona Romania a avansat, dar, ca de obicei, concluzia este ca -mai sunt multe de facut-.

Cat priveste Germania, diplomatii romani mizeaza pe aceeasi strategie de negociere ca si in cazul vizelor, unde dialogul cu cartile pe masa a primat. Recent insa, un lider marcant al socialistilor germani, Markus Meckel, a lansat ideea ca Bulgaria si Romania sa fie excluse din valul tarilor care vor fi integrate in Alianta in 2002. Colegii sai s-au delimitat pentru moment de acesta, insa numai cu jumatate de gura. Din acest motiv, Germania este una dintre tarile care necesita o atentie speciala din partea MAE roman.

Cat priveste Marea Britanie, dincolo de aspectele economice despre care romanii trebuie sa vorbeasca extrem de coerent si consistent, problema adoptiilor revine si ea in discutie.

Grupul de la Visegrad poate fi convins?

Dupa ce, nu de mult, tarile din Grupul de la Visegrad au avut reactii relativ violente, in momentul in care Franta, Italia si Grecia au sugerat integrarea Romaniei in UE in 2004, zilele acestea, aceeasi alianta politica a lansat in eter o lista cu posibilii invitati ai NATO care excludea Romania din discutie. Mesajul a fost transmis chiar de presedintele Cehiei, Vaslav Havel, un nume respectat in politica internationala. Miza nedeclarata a acestor tari este aducerea in Alianta a Slovaciei, scop pentru care Romania ar trebui -sacrificata-, astfel ca Grupul Visegrad sa nu aiba surprize la Praga.

Evident, reactia presedintelui ceh a pus in garda MAE roman, care este fortat, inca o data, dupa amenintarile cu introducerea vizelor, sa incerce sa convinga Ungaria, Cehia si Polonia ca Romania nu este un pericol pentru interesele lor. Diplomatii de la Bucuresti spera, ca si in cazul tratativelor purtate pentru ca Cehia sa nu introduca vize pentru romani, in sprijinul anumitor segmente si de la Praga si din Polonia care au sprijinit in mod traditional Romania.

In replica la declaratiile lui Havel, premierul Adrian Nastase s-a limitat sa aprecieze ca atitudinea este necolegiala, in conditiile in care nici una dintre cele 19 tari membre nu si-a stabilit lista cu tarile candidate pe care le-ar dori la aceeasi masa.

Atuuri politice

Din perspectiva criteriilor politice, Romania are doua atuuri, care, din timp in timp, au fost mentionate si de factorii de decizie occidentali.

Este vorba, pe de-o parte, de factul ca autoritatile de la Bucuresti din legislatura trecuta au reactionat imediat la semnalul de grupare a fortelor democratice dat de NATO impotriva regimului Milosevici. Pe de alta parte, si actuala putere si-a spalat pacatele, anuntand, dupa 11 septembrie, intentia Romaniei de a se comporta ca un membru -de facto- al NATO in lupta pentru combaterea terorismului. Nu mai departe de ieri, surse din Administratia Prezidentiala relatau ca seful statului va trimite parlamentarilor o cerere pentru participarea Romaniei la forta de mentinere a pacii, care va fi trimisa sub mandat ONU in Afganistan. Mai mult, diplomatii romani conteaza si pe sprijinul Italiei si Frantei care au interesul de a intari flancul sudic, idee care ne-a adus un anumit sprijin si la summit-ul de la Madrid.

Deputatii, la raport pentru NATO

Deputatii din Comisia de aparare s-au intalnit ieri, la Parlament, cu atasatii militari la Bucuresti din opt tari membre NATO, pentru a le prezenta raportul cu ce au facut pentru aderare in 2001. Razvan Ionescu, presedintele comisiei, a prezentat ulterior una dintre concluziile convorbirilor: desi bugetele pentru MApN si MI pe anul viitor s-au marit, sunt totusi insuficiente -pentru achizitionarea de logistica noua si echipamente moderne de transmisie-. El a afirmat ca aceste achizitii ar putea fi luate in considerare, pentru MApN, incepand cu 2003, iar pentru MI, chiar in 2002, la -o eventuala rectificare bugetara-. Parlamentarii romani, a mai spus Ionescu, le-au declarat atasatilor ca Legislativul ar sustine Alianta Nord-Atlantica pana la hotarari privind trimiterea de trupe in Afganistan, dar respectand procedurile, pentru ca sunt detalii tehnice care trebuie discutate la nivel de Stat Major-. Alesii au obtinut sprijinul invitatilor in vederea intalnirii cu omologii din statele NATO, iar la prima intrevedere pe 2002 ii vor avea ca parteneri de discutii pe colegii din Cehia.