Miercuri seara, la Romexpo, organizatia PSD Bucuresti a ales prin vot (democratic!) noua conducere a filialei. Acolo unde este un singur candidat este, cel putin formal, si un singur invingator. Sorin Oprescu obtine definitiv sefia organizatiei, secondat de Marian Vanghelie, care este confirmat presedinte executiv. Unul mai al dracu* decat altul! Primul anunta -epoca disciplinei de partid-, dupa -devalmasia perfecta- de sub fosta conducere, iar al doilea pune de o -revolutie-, dar cu -punctul si verbul- (???).
PSD Bucuresti a intrat intr-o noua epoca, aceea a oamenilor cu vana, -baieti de baieti-, al caror vocabular de cartier -da bine- la popor.
In anii *90, ca peste tot in tara, organizatia Bucuresti a FDSN-PDSR era reprezentata de un electorat specific lui Ion Iliescu. Acest electorat, caracterizat de valori etatist-egalitariste, s-a redus in timp, pe de o parte, din cauze biologice, pe de alta parte, pentru ca, in Bucuresti, noua -oranduire-, capitalismul, a venit cu un raport beneficii/costuri mult mai bun decat in restul tarii. Ca atare, tineretul a imbratisat oferta partidelor asociate cu spiritul intreprinzator, cu Occidentul. Curentul vremii a anticipat, in Capitala, ceea ce urma sa se petreaca la nivel national.
Desi, in Bucuresti, partidul asociat cu Ion Iliescu nu a reusit niciodata sa castige Primaria, in 2000, a avut loc, totusi, o inflexiune electorala. PSD a castigat primariile de sector, si majoritatea in Consiliul general. Modificarea a avut loc nu numai, sau nu atat, din cauza slabelor performante ale primarilor Halaicu si Lis. Insasi organizatia PSD Bucuresti se schimbase. In organizatie au promovat baieti isteti, cu bani – de genul Tudorache, Giugula sau Vanghelie -, dar si cu blazon de baieti de cartier. Atentie! Nu luati acest aspect (doar) in sens peiorativ. Bucurestii sunt astazi (mai mult ca oricand) un soi de federatie de cartiere. A fi -baiat de cartier- nu inseamna doar notorietate intr-o zona distincta (si autonoma), ci si legitimitatea pe care o dau legatura nemijlocita cu spatiul respectiv, discursul direct si forta economica. Desi, in 2004, PSD a inregistrat un recul serios, paradoxal, pozitiile -baietilor de cartier- s-au intarit. (Putem spune ca in 2004 au pierdut acei candidati ai PSD care nu erau -de cartier- – in frunte cu Mircea Geoana! La fel, putem paria de pe acum ca, in 2008, niste primari de sector care, in mod evident, nu sunt -de cartier- vor pierde spectaculos.)
Mai mult decat Oprescu, Vanghelie este vectorul de imagine al noului PSD Bucuresti. Mircea Geoana a salutat noua conducere a filialei, dar, daca ar fi intrebat de un reporter, i-ar fi greu sa spuna din ce proiect politic face parte: din -Generatia 2008- sau din -Romania social-democrata-. -Noii pesedisti- bucuresteni invart afaceri de milioane de euro care colcaie in spatele bancilor consilierilor municipali, afaceri altminteri transpartinice, asa cum a remarcat foarte bine chiar Vanghelie (un primar cinstit!) cand s-a referit la tuici si miute pe care le-ar pune unii membri de partid cu colegii portocalii, cu gandul la cascavalul bugetului municipal.
Asa cum spuneam, Bucurestii de azi sunt o succesiune continua de cartiere. In mod analog, organizatia PSD poate fi inteleasa ca o alaturare de clanuri intre care legaturile – preponderent economice (si foarte putin doctrinare!) – se fac si se desfac foarte rapid. Fidelitatile sunt de tip feudal, fata de persoane (de fapt, mai exact, fata de persoanele in functii), si nu fata de doctrine, valori sau principii. Ramane de vazut daca doctorul Oprescu va reusi sa faca ceva cu bisturiul sau politic in acest organism bolnav care, in Bucuresti, a cazut sub 14% in sondaje.
In alta ordine de idei (diversiune?), noua conducere de la PSD Bucuresti a intrat in contre cu grupul de la Cluj. -Noi nu suntem guru, cum se cred unii lideri de prin tara, care va tin captiv, domnule Geoana!-, zice Oprescu. -S-a dovedit in anii din urma ca, atunci cand Bucurestiul este slab, pierde tot partidul-, raspunde Dancu. De fapt, aici este miezul problemei. PSD continua sa fie macinat de orgolii interne, si toti cei care ies acum in fata nu fac decat campanii in interes personal, nu in interesul partidului. Grupul de la Cluj sau Grupul de la Bucuresti sunt organizatii de clan, care urmaresc interese politico-financiare, iar Mircea Geoana nu este in stare sa detina controlul in asa fel incat sa impuna un brand credibil pentru noul PSD.
S-ar putea ca Sorin Oprescu sa nu reuseasca mutarea centrului de greutate din Ardeal la Bucuresti, iar Mircea Geoana sa fie aspru taxat la Consiliul National pentru ca a girat aceasta miscare. Prin urmare, apele s-au tulburat si mai tare in partid inainte de examenul la care va fi supus actualul lider al PSD in septembrie.
Soarta politica a lui Sorin Oprescu devine dependenta de evolutia lui Marian Vanghelie. Acesta s-ar putea sa-i surprinda pe multi in campania din 2009. Dar contextul politic va fi cu totul altul. Iar politica pe malurile Dambovitei este tare imprevizibila…
Viorica Rosca
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
