-Solutia imorala- a trecut pragul celor 500 de zile de guvernare alaturi de adversarii din campania electorala din toamna lui 2004. Un partid cotat in sondaje cu 2-4% a reusit sa puna in scena un spectacol destul de interesant, PC-ul fiind adesea o voce critica la adresa greselilor savarsite de guvern.
PC-ul a trecut printr-un -rebranding- care a ascuns, in spatele numelui, pe fostii aliati ai PSD-ului. Un vicepremier, un ministru al economiei si comertului si cateva posturi de secretar de stat reprezinta o recolta destul de buna pentru un partid aflat – actualmente, dar si inainte de alegerile din 2004 – sub linia inferioara a intrarii in parlament. Motivatia cooptarii conservatorilor in guvern, la momentul ianuarie 2005, a fost aceea a obtinerii unei majoritati, macar pana la niste rapide alegeri anticipate. PC-ul a luat lucrurile comercial: a cerut si i s-a dat. A reusit sa se impuna in plan imagologic ca partid care sustine oamenii de afaceri, adica al unui mare si puternic grup de interese, captand o sustinere puternica. Activitatea conservatorilor nu a fost orbitoare, dar nici nu a generat scandaluri de proportii (exceptia fiind data de vicepremierul Copos). Dan Voiculescu a dovedit intelepciune cand a preferat sa conduca partidul si nu s-a infipt la o functie calduta in guvern. In plus, recenta sa declaratie ca renunta la afaceri in totalitate pentru a se dedica politicii ofera un capital de imagine unui personaj asupra caruia au planat constant suspiciuni cu privire la trecutul din perioada comunista.
Paradoxal, ultima reusita este disimularea perfecta a lui George Copos, nu aceea de suprafata, ca si-ar fi dat demisia din cauza Codului fiscal (fiind evident ca situatia judiciara a fost cauza reala), ci ca a reusit sa asocieze Partidul Conservator cu critica noului Cod fiscal, ultimul cadou facut unui vechi tovaras si prieten, asa cum este Dan Voiculescu. Pentru acest lucru, Voiculescu i-a si multumit.
Astfel, in perioada ce va urma, PC-ul va incerca sa obtina cel putin la fel de multe pozitii, realitatea fiind ca partidul s-a intarit din ianuarie 2005 pana acum. Nu este exclus ca, in cazul restructurarii, sa ceara Ministerul de Finante, stiut fiind faptul ca pozitia lui Vladescu nu este foarte stabila. Daca se opteaza pentru un statu quo la varf, adica restructurarea va consta in decimarea secretarilor de stat, atunci PC-ul isi va mai vizibiliza un lider pe postul lasat liber de George Copos.
Pe de alta parte, conservatorii, cu imaginea de -cei mai neutri dintre guvernanti-, au aparat flancul liberalilor, nedorind alegeri anticipate care le-ar fi periclitat situatia parlamentara. Este de asteptat ca PC-ul sa-l sustina neconditonat pe Tariceanu, Voiculescu considerandu-l pe Basescu, seful informal al pedistilor, ca fiind -un caine turbat-. Prima alianta sedimentata in coalitie pare a fi PNL-PC.
UDMR se confrunta in 2004 cu o criza majora, fiind pentru prima data in istoria postdecembrista cand exista pericolul ca etnia maghiara sa nu fie reprezentata de un partid de sine statator in parlament. Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) ameninta, prin vocea liderului Laszlo Tokes, sa imparta electoratul maghiar in doua. Pericolul a trecut si, pe pricipiul -ce nu te ucide te face mai puternic-, UDMR-ul s-a consolidat si, pentru a treia oara consecutiv, a facut parte dintr-un guvern care avea nevoie de el. UDMR-ul s-a folosit de aceasta oportunitate, a tradat PSD-ul si a sarit in barca -marinarului-.
UDMR-ul s-a tinut de-atunci scai de PD si, probabil, a incercat sa materializeze promisiunile presedintelui. Statutul minoritatilor este pe punctul de a se schimba si, deci, victoria UDMR pare clara, mergand pe principiul santajului. In cazul in care doleantele nu le-ar fi indeplinite, ar face tot posibilul amanarii integrarii Romaniei in UE. Acum, ca aceasta etapa a fost indeplinita, ei revin la eterna solicitare a autonomiei. Acest lucru fiind imposibil, UDMR-ul incearca sa faca astfel un troc, -renuntand- la pretentii in schimbul obtinerii mai multor ministere. Daca acest lucru se va intampla, ar putea sa para o surpriza. UDMR-ul cere, pe langa Telecomunicatii, Ministerul Transporturilor. Atacul, dupa cum se vede, este tintit pe punctul slab al PD.
Cristian Calugaru
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
