La ultima şedinţă a Camerelor reunite din 2006, consacrată aderării la UE, preşedintele Traian Băsescu a somat legislativul să respecte angajamentul asumat de România la Bruxelles, privitor la legea de înfiinţare a ANI. Numai că, -marea rugăminte- a şefului statului precum şi avertismentele europenilor, care au avertizat România că sunt cu ochii pe noi în privinţa agenţiei de integritate, le-a intrat parlamentarilor pe-o ureche şi le-a ieşit pe cealaltă. Ieri, Comisia pentru Drepturile Omului a început dezbaterea controversatului proiect de lege în aceeaşi manieră cu care deputaţii au inflamat anul trecut deopotrivă politicienii şi societatea civilă: politicienii s-au opus politicii de combatere a corupţiei si au continuat din toate puterile să boicoteze proiectul ministrului de justiţie, cerut cu insistenţă de oficialii europeni. UDMR, adversarul constant al Monicăi Macovei a spus -nem- proiectului ANI. La fel au făcut şi PSD, PRM şi PC care s-au declarat de acord cu varianta ciuntită, lipsită de conţinut, adoptată de Camera Deputaţilor. Doar PNL şi PD consideră că legea trebuie să revină la forma iniţială.
Proiectul legislativ privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a intrat ieri din nou în dezbaterea parlamentului. Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a purtat discuţii generale, pe marginea controversatei legi, alături de un reprezentant al Ministerului Justiţiei. Concluzia senatorilor: România are deja legislaţie în domeniu care ar trebui însă, îmbunătăţită şi că înfiinţarea unei noi instituţii nu este necesară.
Membrii comisiei prezidate de senatorul UDMR Gyorgy Frunda au discutat timp de două ore pe marginea proiectului legislativ fără un rezultat concret. Aceştia au purtat doar discuţii generale, organizatorice, consultarea pe articole a legii fiind amânată până la începutul lunii viitoare, când va participa şi ministrului justiţiei, Monica Macovei.
MJ: avem instituţii dar nu funcţionează!
În debutul dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Justiţiei a făcut o prezentare a legii. -Dânşii au spus că Agenţia apare pentru că avem instituţii care nu funcţionează corect-, a precizat vicepreşedintele comisiei pentru drepturile omului, senatorul PSD Ion Vărgău. Şi liderul comisiei, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a confirmat că -MJ a recunoscut că există o asemenea instituţie, problema e la aplicarea legii-. Potrivit lui Frunda, la următoarea şedinţă va fi prezent şi iniţiatorul legii, Monica Macovei.
Frunda, cu tunurile pe ANI
Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, reprezentantul UDMR, Gyorgy Frunda, a declarat că textul proiectului Ministerului Justiţiei este -ambiguu-. -După părerea mea, ei pot face acte premergătoare, pot aduce dovezi şi apoi să mă înştiinţeze pe mine, ceea ce este neconstituţional-, a adăugat senatorul UDMR. Frunda s-a arătat nemulţumit că, potrivit amendamentelor Ministerului Justiţiei se porneşte de la prezumţia că ai furat. -Sancţiunea disciplinară este ulterioară, dar porneşte de la prezumţia că tu ai dobândit o avere nu care este nelegală, dar cel puţin dubioasă-, a spus Frunda. Referitor la sancţiunile disciplinare cerute de MJ, Frunda a arătat că se doreşte -introducerea unei plaje juridice noi, care nu există în legislaţia din România-.
În UE nu există instituţii similare
Pricipalele obiecţii ridicate de senatori s-au referit la faptul că proiectul Ministerului Justiţiei este mult mai restrictiv decât alte acte normative similare din UE. Senatorii spun că nu sunt de acord ca averile considerate nejustificate să fie impozitate, iar demnitarilor să li se aplice sancţiuni administrative. Totodată, parlamentarii din comisia pentru drepturile omului au fost de părere că înfinţarea Agenţiei naţionale de Integritate nu este cerută de Uniunea europeană, ci este impusă de Ministerul Justiţiei, aspect confirmat şi de către reprezentanţa Ministerului, secretarul de stat Katalin Kibedi. Membrii Comisiei au mai arătat că în cele 26 de ţări membre UE nu există o instituţie similară celei propuse de ministrul justiţiei.
Mihai Lupoi a declarat că PNL este de acord cu controlul declaraţiilor de avere şi al incompatibilităţilor, iar în cazul în care declaraţiile de avere nu sunt corecte, să fie declanşată procedura de control, ajungându-se până la răspunderea penală. Secretarul comisiei, conservatorul Radu Terinte s-a declarat de acord cu înfiinţarea ANI, însă cu extinderea controlului nu numai la bugetari, ci la toate persoanele. Reprezentantul PSD, Ion Vărgău, a spus că personal susţine varianta adoptată de Camera Deputaţilor, poziţie exprimată şi de PRM, prin intermediul senatorului Ilie Petrescu.
Următorul pas, în februarie
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat au decis să reia consultările pe 5 februarie, la începutul sesiunii ordinare a Senatului, după ce Comisia Juridică va termina şi ea dezbaterile referitoare la apariţia ANI. Comisia pentru drepturile omului este sesizată pe fond, alături de Comisia juridică, pentru întocmirea raportului privind legea ANI. Săptămâna viitoare proiectul va intra şi în dezbaterea senatorilor jurişti.
Legea privind controlul averilor demnitarilor a fost cerută de Uniunea Europeană şi este unul dintre proiectele legislative rămase restante după aderare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
