Calm, sobru, cu un discurs echilibrat, fara a se dori carismatic si nici candidat prezidential, fostul profesor de limba franceza, liderul UDMR, Marko Bela s-a vazut nevoit, in lipsa de alte variante, sa-si asume pozitia omului de sacrificiu pentru Cotroceni, in incercarea de a-i aduce pe toti etnicii maghiari sub umbrela udemerista. Facandu-i concurenta lui Vadim in ceea ce priveste perioada de cand se afla la carma acestei formatiuni, presedinte al Uniunii de 11 ani, Marko si ceilalti membri ai conducerii UDMR au fost in repetate randuri criticati de catre radicalii maghiari pentru politica -pasilor marunti- si colaborarea cu PSD – strategie promovata pentru atingerea obiectivelor si intereselor formatiunii, dar si pentru modul in care a inteles sa gestioneze tensiunile interne ce au marcat mai ales ultimul an de existenta al Uniunii.
Candidat in premiera la presedintie, Marko a marsat in aceasta campanie pe trei elemente de program electoral: integrare, autonomie si bunastare sociala. Pentru a incerca sa capteze voturi si din partea electoratului roman, liderul UDMR s-a prezentat in fata electoratului intr-o dubla postura: cea de candidat maghiar si cea de singur candidat ardelean – in acest ultim caz presedintele UDMR incercand sa fructifice angoasele populatiei, in conditiile in care, in viziunea sa, -in deceniile trecute Ardealul nu si-a primit importanta necesara in viata politica a Romaniei-. Discursul elevat si putin cam monoton coroborat cu promovarea autonomiei locale pentru etnicii maghiari si urmarirea in special a intereselor acestora nu au insa darul sa-i asigure popularitatea de care unii candidati UDMR s-au bucurat in randurile electoratului roman la localele din acest an.
Adunarea sub umbrela udemerista, mai importanta decat Cotroceniul
Liderul UDMR pare insa constient de esecul demersului sau prezidential. De altfel, in timpul campaniei, Marko Bela nu a pus prea mare accent pe promovarea imaginii sale, ci mai mult pe nevoia de unitate a comunitatii maghiare, incercand sa creasca audienta formatiunii sale in randurile electoratului traditional, pentru a preintampina orice posibilitate de risc pentru intrarea Uniunii in parlament. In timp ce candidatii romani se dueleaza pe teme fierbinti la ordinea zilei, precum fenomenul coruptiei, nivelul de trai sau situatia socio-economica, Marko a militat pentru necesitatea ralierii membrilor etniei din care provine sub umbrela udemerista ca o garantie pentru continuitatea reprezentativitatii parlamentare a comunitatii si protejarea aspiratiilor acesteia.
Cartea autonomiei – calea spre parlament
Pus fata in fata cu acuzatiile de cooperare cu puterea actuala aruncate de catre adversarii radicali, Marko a contracarat, plusand pe cartea autonomiei, inserand, alaturi de tema descentralizarii, un element de noutate in programul sau politic – propunerea de modificare a euroregiunilor -, o masura ce vizeaza mai curand atragerea electoratului maghiar si prevenirea unui posibil succes al discursului radicalilor din Uniunea Civica Maghiara – prima formatiune politica, alternativa la UDMR. In ceea ce priveste criticile lansate de catre tabara radicala cu privire la realizarile Uniunii, Marko a preferat sa le demonteze, aratand spre rezultatele politicii UDMR, datorate, intre altele, si colaborarii cu PSD.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
