Înainte de alegerile din 2008 şi înaintea unor eventuale alegeri anticipate, partidele politice se pregătesc să îşi testeze popularitatea cu ocazia alegerilor din primăvară, pentru Parlamentul European. Atunci se vor face jocurile, România îşi va trimite reprezentanţii în PE, iar liderii formaţiunilor politice se vor bate cu pumnii în piept pentru a-şi puncta reuşitele. Deocamdată, democraţii pozează nonşalanţi, cu cota cea mai mare de reuşită la alegerile europarlamentare. Liberalii, pe de o parte, şi platformiştii, de cealaltă trag de PD să accepte participarea pe liste comune la alegerile pentru PE. Liderii democraţi dau din cap, ascultă şi promit să analizeze propunerile. PSD şi-a adunat toate frustrările şi le-a aruncat în cursa pentru locurile de europarlamentari, unde vor să demonstreze că nu-şi mai merită locul în opoziţie. Între timp, UDMR este preocupat de negocierile dintre liderul Uniunii, Marko Bela şi liderul Consiliului naţional al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes, astfel că lista Uniunii pentru PE a fost trecută pe planul doi.
PD se lasă rugat
Democraţii vor să îi părăsească pe liberali la alegerile pentru Parlamentul European. Organizaţiile judeţene ale PD au trimis deja propunerile pentru alegerile europarlamentare, iar în perioada următoare, membrii Biroului Permanent Naţional al PD vor selecta candidaţii şi vor întocmi lista pentru alegerile PE.
Chiar dacă liderul PD, Emil Boc (foto1), a spus de mai multe ori că nu a fost luată o decizie clară cu privire la alegerile europarlamentare, liderii partidului vor ca PD să meargă pe liste separate la alegerile pentru PE.
Surse din interiorul partidului ne-au declarat că democraţii vor cere liberalilor să accepte paritatea de 2 la 1 în favoarea PD pe listele pentru Parlamentul European, în caz contrar vor candida pe liste separate. Şansele ca liberalii să acepte oferta democraţilor sunt extrem de reduse. Totuşi, liderii PD consideră că cererea lor este pe deplin îndreptăţită, având în vedere faptul că PNL a scăzut foarte mult în sondaje.
După ce membrii Biroului Permanent al PD au stabilit criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru Parlamentul European, fiecare organizaţie judeţeană a trimis secretariatului general al partidului una sau două propuneri pentru alegerile europarlamentare.
Candidaţii trebuie să cunoască cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, de preferat chiar limba engleză. Democraţii care doresc să devină europarlamentari vor mai trebui să aibă cunoştinţe serioase în ceea ce priveşte instituţiile Uniunii Europene şi mecanismele de funcţionare în cadrul Uniunii. Liderul PD a mai spus că nominalizaţii vor trebui să respecte şi criteriile de integritate stabilite de societatea civilă prin intermediul Coaliţiei pentru un Parlament Curat la alegerile parlamentare din 2004.
PNL, pregătit să rămână singur
Liderii liberali răspund iritaţi când aud de organizarea unor alegeri. Recunosc că se gândesc la anticipatele dorite de preşedintele Traian Băsescu, apoi îşi cer scuze şi îşi amintesc că mai există şi alegerile pentru Parlamentul European. În această direcţie, PNL a pus la cale o strategie de la care nu vrea să se abată. Liberalii ţin să aleagă candidaţi pe sprânceană pentru posturile de europarlamentari, dintre cele 39 de dosare şi de proiecte politice depuse la sediul partidului de cei dornici să reprezinte România în Parlamentul European. -Candidaţii vor fi evaluaţi după congresul PNL din 12 ianuarie, când se va întruni comisia de selecţie-, ne-a declarat senatorul Teodor Meleşcanu (foto 2), unul dintre membrii comisiei PNL pentru candidaţii la alegerile europarlamentare. Mai departe, cei care vor ajunge la PE se vor afilia la grupul liberalilor europeni, ALDE.
Singura necunoscută din planul liberalilor a rămas prezenţa candidaţilor PNL pe liste, fie singuri, fie alături de partenerii din alianţă, democraţii. -Noi am făcut o ofertă şi PD a promis că o va evalua. Nu ne-a dat încă răspunsul respectiv-, a recunoscut Meleşcanu că propunerea liberalilor de a candida pe liste comune cu PD la alegerile pentru Parlamentrul European a rămas în aer. Un eventual refuz al democraţilor este acoperit de protocolul Alianţei DA care nu prevede în mod explicit participarea pe liste comune la aceste alegeri.
Platformiştii se uită spre PD
Iniţiatorii Partidului Liberal Democrat au enumerat, printre -viziunile- lor de reformare a liberalismului, şi intenţia de a participa la alegerile pentru Parlamentul European, dacă le vor ieşi socotelile privind înscrierea formaţiunii. Liberal-democraţii au recunoscut că odată ajunşi la PE, ar vrea să adere la Partidul Popular European, şi nu la grupul liberalilor europeni de care se vor -lipi- reprezentanţii PNL, partid de care s-au rupt platformiştii. Ba mai mult, vicepreşedintele provizoriu al PLD, Gheorghe Flutur (foto 3), a susţinut că se ia în discuţie posibilitatea ca partenerul PD pe listele pentru europarlamentare să fie chiar PLD.
PSD vrea să facă scor la europarlamentare
2007, prima jumătate a lunii mai. Un termen care pentru PSD înseamnă o piatră de hotar în traiectoria electorală pe termen lung. Alegerile europarlamentare, în care principalul partid de opoziţie se va prezenta singur. Raţiune dictată pe de-o parte de -fuşăneala- cu PC – cu toate că în partid există voci care susţin că având o campanie mediatică potrivnică din partea lui Voiculescu, PSD ar fi obţinut acelaşi scor pe care l-a avut după dezertarea acestuia – şi pe de altă parte de nevoia de a-şi crea o imagine de partid puternic. (În privinţa unităţii, problemele au fost rezolvate la congresul din decembrie).
Ţinta PSD, aşa cu era de aşteptat este să fie la alegerile pentru Parlamentul European, primul dintre partidele înscrise în cursă. Calculele PSD iau în considerare scorurile pe care le vor obţine PNL şi PD separat, indiferent de opţiunea acestora de a merge împreună, sau nu, pe liste. Şi asta pentru că oricum, viitorul Alianţei D.A este foarte incert. Una dintre strategiile social-democraţilor lui Mircea Geoană (foto 4) o reprezintă numele care vor compune propunerile de reprezentanţi PSD la Bruxelles. Se vor figuri tinere, buni cunoscători de franceză şi/sau engleză, nu neapărat din rândurile actualilor senatori sau deputaţi. Principala preocupare a strategilor din Băneasa o reprezintă ceea ce, anumiţi specialişti în imagine, din interiorul partidului, numesc -blocada informaţională-. În acest sens, forţele se vor concentra în jurul liderului Mircea Geoană. Care, în contextul integrării României în UE, şi având în vedere faptul că votul din mai va avea semnificaţia desemnării celor ce vor reprezenta România în Europa, nu în Fălticeni, capătă cu totul alte valenţe electorale. Timpul scurt rămas până la primul test decisiv, aproximativ 4 luni, victoria zdrobitoare în congres a -grupului de la Cluj- şi a lui Mircea Geoană, creează premizele unei reuşite fie şi măcar parţială.
UDMR, între ciocan şi nicovală
UDMR nu a cristalizat încă modalitatea de accedere a maghiarilor din România în Parlamentul European. Trierea candidaţilor UDMR pentru PE, criteriile de alegere a acestora şi locul pe listă erau programate pentru ultima şedinţa a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) ai UDMR în 2006 care a avut loc în luna decembrie. Însă la şedinţa CRU, reprezentanţii UDMR au amânat discuţiile concrete şi doar au atras atenţia că maghiarii din România riscă să nu-şi facă auzită vocea în Europa, dacă nu vor obţine un scor electoral bun la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.
În plus, lista UDMR pentru PE este influenţată acum de negocierile dintre preşedintele Uniunii, Marko Bela (foto 5) şi liderul Consiliului naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Laszlo Tokes. Cei doi au evitat să spună direct dacă s-au înţeles sau nu asupra alegerilor europene, însă au oferit semnale clare în această direcţie. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat după întâlnirea pe care a avut-o pe 28 decembrie, cu Laszlo Tokes, că vrea ca listele electorale ale UDMR pentru Parlamentul European să fie elaborate, astfel încât să ducă la o solidaritate a întregii comunităţi maghiare din România. De asemenea, preşedintele UDMR a ţinut să precizeze doar că, atât membrii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), cât şi cei ai CNMT pot să fie propuşi pentru un fotoliu de europarlamentar, votul final urmând să îl aibă Consiliul Reprezentanţilor Unionali.
De cealaltă parte, CNMT pare dispus să îşi acorde sprijinul UDMR pentru a obţine cât mai multe fotolii de europarlamentar, însă pune anumite condiţii. -Am dori ca, în situaţia nouă europeană, şi UDMR să ajungă la un nou început, prin revizuirea politicii ei de până acum şi printr-o conlucrare mai deschisă şi pluralistă-, a precizat Tokes. Vicepreşedintele CNMT, Szilagy Zsolt, a spus şi el că formaţiunea pe care o reprezintă doreşte liste comune pentru toate organizaţiile maghiare din Transilvania la alegerile europarlamentare. Potrivit lui Szilagy Zsolt, acest lucru ar aduce cel puţin un fotoliu de europarlamentar în plus pentru comunitatea maghiară.
UDMR speră să obţină două sau chiar trei mandate de europarlamentari la alegerile pentru PE din primăvara viitoare. -Conform ponderii noastre, UDMR ar putea obţine două mandate din 35. Dacă ajungem la o performanţă extraordinară, prin mobilizarea foarte mare a electoratului nostru, am putea avea trei. Dar este un scenariu optimist-, a apreciat preşedintele UDMR, Marko Bela.
Vadim, cap de listă în PRM
Când vine vorba de selecţia candidaţilor pentru PE, în PRM un singur lucru este sigur – în fruntea listei va fi -Tribunul-. Observatorul european al PRM, deputatul Petre Popeangă, ne-a spus că partidul va nominaliza candidaţii pentru PE -folosind aceleaşi criterii ca toată lumea: competitivitate, pregătire şi experienţă profesională, cel puţin două limbi străine-. Preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor, este de părere că are forţa de a ocupa cel puţin şapte posturi de europarlamentari pentru PRM. -Eu am să candidez în fruntea listei, ca să o trag după mine.Voi candida în fruntea acesteia şi vă asigur că din 33 sau 35 de locuri care revin României, PRM va avea cel puţin 7 europarlamentari, poate chiar 10-, a precizat Vadim.
PC a rămas în urmă
Conservatorii nu au stabilit până acum modalitatea de selecţionare a candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul European. Singurul lucru sigur este că vor participa pe liste separate la alegerile pentru PE.
Deputatul PC, Bogdan Ciucă, a spus că abia la sfârşitul acestei luni conservatorii vor stabili, în cadrul Biroului Permanent al Partidului Conservator, criteriile de selecţie a candidaţilor pentru alegerile europarlamentare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
