Scenariul federalizarii Republicii Moldova, pritocit, probabil, de multa vreme in mintile guvernantilor de la Chisinau si Moscova, reprezinta, pana acum, cea mai puternica ofensiva impotriva apropierii intre Romania si Basarabia. O Moldova -sparta- in doua sau trei bucati ar deveni un spatiu in care s-ar putea dirija cu mai multa usurinta disolutia romanismului, care predomina, inca, lingvistic si spiritual in Basarabia. Pana acum, toate incercarile comunistilor de a realiza o -schisma- definitiva intre teritoriile de pe cele doua maluri ale Prutului au esuat: obisnuiti sa gandeasca in romaneste, moldovenii au refuzat sa accepte impunerea limbii ruse ca limba oficiala, obligativitatea studierii acesteia in scoli sau anihilarea Mitropoliei Basarabiei. Dupa ce au constatat ca apelurile facute pe un ton normal nu le sunt luate in seama, basarabenii le-au strigat in fata comunistilor, in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau. Pericolul federalizarii, aparut dupa victoria din iarna, ii va mai scoate inca o data in strada, de data aceasta la sfarsitul verii, pentru a incerca sa le -desfunde- inca o data urechile comunistilor de la Putere. In plus, aroganta si refuzul de a se supune regulilor jocului le-a mai -furnizat- guvernantilor de la Chisinau un nou adversar: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, nemultumita de faptul ca autoritatile de la Chisinau resping, chiar si dupa un verdict final, ideea de a da -unda verde- procesului de inregistrare oficiala a Mitropoliei Basarabiei. Pe termen lung, reactia de revolta a CEDO ar putea influenta relatiile dintre Chisinau si Strasbourg in mod negativ, in ciuda discursurilor proeuropene rostite, ocazional,de Vladimir Voronin.
Comunistii au mizat pe ipoteza ca nostalgia care i-a adus la putere le va oferi si legitimitatea de a aseza tara sub pulpana Moscovei. Au gresit, pentru ca au ignorat o alta nostalgie a basarabenilor, poate mai puternica decat dorul de bunastarea relativa din anii Uniunii Sovietice: aceea de a li se mai spune romani, vorbitori de limba romana, dorinte care provin nu din cauze externe sau materiale, ci din insasi vocea sangelui.
Intrebari retorice pentru Basarabia
– Care va fi turnura relatiilor romano- moldovenesti in conditiile in care Romania va intra in NATO, iar Occidentul incuviinteaza -spargerea- Basarabiei?
– Care este explicatia pentru faptul ca Occidentul face jocul Rusiei in chestiunea federalizarii? Este vorba despre o concesie facuta unei Moscove dispuse sa-si cultive relatia cu Vestul sau avem de a face cu un calcul pragmatic, conform caruia va fi mai dificil pentru Rusia sa controleze un spatiu tripartit?
– In situatia in care o Transnistrie independenta va putea deveni, in final, un spatiu mai usor de manevrat pentru Rusia, va scadea importanta Basarabiei si a comunistilor de la Chisinau in ochii Moscovei?
– Va fi federalizarea o solutie reala pentru anihilarea conflictelor din rebela Transnistrie sau aceasta concesie facuta separatistilor le va stimula ambitiile pentru obtinerea suveranitatii si a autonomiei depline?
– Cum va reusi comunitatea internationala sa controleze spatiul virgin din punct de vedere al aplicarii legilor si a principiilor statului de drept, care este Transnistria?
OSCE si Rusia opteaza pentru Basarabia en-detail
Ping-pongul stramosesc in care Marile Puteri folosesc drept minge Republica Moldova a intrat intr-o repriza atipica. Recent, a fost asumata de catre combatantii estici o noua tactica, respectiv -spargerea- fragilei mingi, procedeu numit in limbaj politic federalizare. Scopul acestei miscari politice este acela ca Vestului, aflat pe post de sparring-partner, sa-i fie si mai greu de manevrat obiectul jocului. Initial, inovatia in cauza a fost adusa in spatiul politicii internationale de catre Transnistria, sub prezumtia ca, prin transformarea Republicii Moldova intr-o federatie care sa cuprinda doi sau trei -subiecti-, republica separatista isi joaca propria carte. La negocierile desfasurate nu de mult la Kiev, transnistrenii au pus pe masa verde o asa- zisa oferta de impaciuire: despartirea apelor in trei, prin oficializarea Transnistriei, Gagauziei si Basarabiei ca state de sine statatoare, a fost prezentata de separatisti drept solutia arhimedica pentru incheierea ostilitatilor in jurul Tiraspolului. Comunistii de la Chisinau au marsat, intuind, probabil, ca ideea transnistreana va fi pe placul Moscovei: seful negociatorilor moldoveni care au facut deplasarea la Kiev, Vasilen Sturza, i-a complimentat pe transnistreni pentru idee, calificand propunerea acestora drept -o viziune conceptual noua in procesul de negocieri-.
Calculele comunistilor moldoveni s-au dovedit corecte. Rusia a incuviintat prompt ideea federalizarii, aproband imediat proiectul, spre exasperarea Opozitiei de la Chisinau.
OSCE incuviinteaza federalizarea
Urmatorul set al meciului a reprezentat un dus rece pentru contestatarii ideii de federalizare, care priveau cu speranta catre Vest. OSCE a aprobat ideea, prezentand chiar un proiect propriu de disolutie a autoritatii centrale in Republica Moldova. Documentul conceput in laboratoarele OSCE contine, este adevarat, niste nuante fata de proiectul transnistrenilor, dar esenta lui este aceeasi. Pe de o parte, textul inaintat de organismul in cauza prevede ca forma de organizare comuna a Republicii Moldova si Transnistriei trebuie sa se bazeze pe -integritatea statala, unitatea sistemului puterii de stat, delimitarea domeniilor de competenta si a atributiilor intre structurile centrale ale Republicii Moldova si institutiile formatiunilor teritorial-statale din componenta Republicii Moldova-. Pe de alta parte insa, documentul isi dovedeste o descendenta conceptuala comuna cu proiectul redactat la Tiraspol, prevazand ca -puterea de stat in formatiunile teritorial-statale va fi exercitata de organele puterii de stat constituite de acestea-.
Deconcertati la aflarea vestilor despre atitudinea OSCE, reprezentantii Opozitiei de la Chisinau au jucat cartea discursului diplomatic, evitand sa-si compromita propriile relatii cu organizatia in cauza prin critici prea dure. -Este o cedare ritualica in fata pretentiilor Federatiei Ruse de a-si conserva interesele in aceasta zona-, a afirmat seful PPCD, Iurie Rosca. Mai mult, el a lansat ideea ca -dreptul de autor- pentru propunerile in cauza nu apartine OSCE, proiectul fiind doar promovat prin intermediul acestei organizatii. Liderul crestin-democratilor basarabeni i-a avertizat, totusi, pe occidentali ca, -daca prin absurd acest model s-ar incerca sa fie aplicat in practica, s-ar produce dezintegrarea definitiva si ireversibila a formatiunii statale dintre Prut si Nistru, iar comunitatea internationala ar avea un focar de conflict cu consecinte imprevizibile si cu o durata greu de calculat in timp-. In plus, PPCD s-a mobilizat pentru organizarea, la 31 august, a unei Adunari a Alegatorilor, in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, in topul problemelor reclamate de crestin-democrati situandu-se federalizarea Republicii Moldova.
Pozitia PPCD a fost intarita si de social- liberali, ai caror lider, Oleg Serebrian, a calificat drept -inacceptabila- ideea de federalizare a Republicii Moldova. In opinia social-liberalilor de la Chisinau, Transnistria trebuie sa aiba un grad foarte mare de autonomie, dar, in acelasi timp, nu trebuie pusa in joc independenta intregii republici.
Bucurestiul prefera soaptele diplomatice
Impasibilitatea pe care Puterea de la Bucuresti si-a impus-o, in ultima vreme, ca atitudine de capatai fata de evenimentele din Basarabia a functionat si de data aceasta. In timp ce presa -vuieste-, cautand implicatiile experimentului propus de OSCE si Rusia asupra identitatii Basarabiei, primul-ministru, Adrian Nastase, prefera echidistanta menita sa nu supere pe nimeni si sa nu strice -ploile- Bucurestiului. Intr-un discurs prin excelenta eufemistic, premierul a declarat ieri, la Suceava, ca relatiile de colaborare cu Republica Moldova reprezinta o chestiune mai delicata, care tine de un anumit ciclu politic -care va trebui sa se consume-. -Populatia din Republica Moldova a fost dezamagita de guvernarile anterioare. Este acum un alt ciclu politic, care a insemnat sprijin pentru partidul comunistilor si, probabil, va trebui sa se intample ca si in Romania, sa se poata compara, sa se poata judeca alternativele. Din punct de vedere politic, probabil ca aceasta experienta va duce la clarificari pentru urmatoarele alegeri. Nu cred ca trebuie sa ne apucam sa judecam si sa spunem daca e bine sau rau, pentru ca nu avem acest drept. Este firesc ca in cadrul proceselor de autodeterminare, populatia de acolo sa decida cum doreste sa procedeze mai departe- a spus Nastase .
Seful Guvernului roman a expediat, totusi, o serie de critici, e drept, voalate, in directia OSCE: -In prezent, OSCE lucreaza doar cu Ucraina si Rusia in acest conflict. Populatia rusofona reprezinta o treime din populatia Moldovei, iar doua treimi sunt romani. Deci, sub acest aspect, trebuie sa urmarim pe mai departe evolutia, inclusiv va trebui sa vedem in cadrul OSCE cum poate fi reprezentat si un punct de vedere romanesc in legatura cu necesitatea fara indoiala a solutionarii conflictului transnistrian-.
Scoala si biserica – inamici pe linie de partid
Autoritatile de la Chisinau se opun, in continuare, prin toate parghiile pe care le au la dispozitie, proliferarii romanismului in spatiul controlat, acum, de comunistii lui Voronin. Dincolo de motivatiile teoretice, care tin de orientarea filo-rusa a -rosiilor- de la Chisinau, aceasta atitudine are si o motivatie cat se poate de pragmatica: protagonistii manifestatiilor care au paralizat, in iarna, pentru cateva zile, cursul politicii din Basarabia au fost tinerii, mai ales elevii si studentii. Represiunile ulterioare impotriva cadrelor din invatamant si a elevilor participanti la manifestatii, pe care guvernantii moldoveni nu au resit sa le mascheze, au dovedit ca subalternii pe linie de partid ai lui Voronin au inteles ca nu vor putea sa -inroseasca- tara atata vreme cat tinerii resping acest lucru, optand pentru romanism. De aceea, o data cu deschiderea negocierilor pentru alocarea de locuri la universitatile din Romania pentru studentii basarabeni, reprezentantii Republicii Moldova s-au luptat din rasputeri pentru reducerea la minimum a numarului celor care aveau sa fie -contaminati- cu invatamant si idei romanesti. Generozitatea oficialitatilor romanesti, care, initial, au oferit 2.000 de locuri pentru basarabenii care doresc sa-si continue educatia in institutiile de invatamant superior romanesti, a fost respinsa prompt de negociatorii moldoveni. In final, obstinatia comunistilor a avut castig de cauza, numarul de locuri disponibile reducandu-se la un sfert fata de propunerea romaneasca, respectiv 525, intelegere oficializata prin Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania si Ministerul Invatamantului din Republica Moldova.
Resemnat in fata faptului implinit de subalternii sai din Guvern si de omologii lor de la Chisinau, premierul roman, Adrian Nastase, a declarat ieri ca Bucurestiul isi mentie oferta -de suflet- facuta Republicii Moldova. -Ea nu se adreseaza presedintelui, primului-ministru sau Guvernului de la Chisinau, ci tinerilor care vor sa-si pastreze identitatea, vor sa invete despre cultura si civilizatia parintilor si a stramosilor lor. Ramane de vazut cum vor profita de aceste burse-, a spus Adrian Nastase.
Din strana, la Strasbourg
Din loc de reculegere, Mitropolia Basarabiei a devenit subiect de scandal international. Refuzul autoritatilor comuniste de a oficializa aceasta institutie trecuta pe lista inamicilor pentru potentialul sau de propagare a romanitatii a fost condamnat explicit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care a obligat oficialitatile moldovene sa treaca Mitropolia Basarabiei in scripte pana la data de 31 iulie. Decizia CEDO a trecut insa pe langa urechile Puterii -rosii-, care, prin vocea liderului grupului parlamentar comunist, Victor Stepaniuc, a decretat ca respectarea termenului fixat de Curte nu este obligatorie. Mai mult, in urma cu o saptamana, mitropolitul Moldovei, Vladimir, s-a pronuntat in mod deschis impotriva inregistrarii Mitropoliei Basarabiei. Devenit din slujitor al Evangheliei comentator politic, mitropolitul Vladimir a avertizat ca, -inregistrand Mitropolia Basarabiei, atat Guvernul, cat si Curtea Europeana se implica intr-un conflict interstatal-. Mai mult, el a avansat un tablou -apocaliptic- al consecintelor pe care le va avea aplicarea deciziei CEDO, declarand ca controversata inregistrare va provoca o schisma in randul bisericii, care va conduce la -dezbinarea intregii societati-.
Contestarea fatisa a unei decizii pronuntate de CEDO, organism european a carui autoritate a fost de putine ori contestata, pune insa Republica Moldova in situatia de a risca, intr-adevar, o schisma, insa una politica: intre Puterea comunista, care, datorita votului, reprezinta, cel putin deocamdata, statul, in intregul sau, pe de o parte, si Occidentul de care Vladimir Voronin a declarat ca vrea, totusi, sa se apropie.
Enigma Cubreacov, un rebus fara sanse de dezlegare
La peste doua luni de la happy-end-ul relativ in cazul rapirii vicepresedintelui PPCD, Vlad Cubreacov, perdeaua de mister care inconjoara acest eveniment nu are, inca, nici o spartura. Dincolo de aspectul sau enigmatic, cazul Cubreacov mai suscita insa interes si dintr-un alt punct de vedere: demonstreaza ca la Chisinau puterea efectiva a autoritatilor statului de drept este in stadiul de subzistenta, controlul institutional in Republica Moldova tinand mai degraba de domeniul dezideratelor si al declaratiilor politice, decat de cel al realitatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
