BOR dezbate colaborarea preotilor cu Securitatea

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a decis sa descalceasca relatiile inaltilor ierarhi si ai sefilor cultelor religioase din Romania cu Securitatea. Pe parcursul a doua sedinte, dintre care una a avut loc ieri, Sinodul BOR dezbate problema dosarelor de Securitate ale preotilor si modul in care biserica va putea sa se implice in aceasta problema -spinoasa-. Masa rotunda continua si astazi, dupa care BOR va adopta, pe baza unei analize, o pozitie definitiva referitoare la colaborationismul in cadrul Bisericii.

Reunit la Resedinta Patriarhala, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a discutat ieri despre problemele actuale, interne si externe, ale Bisericii, pentru a realiza o analiza totala a situatiei din perioada comunista, pornind de la persecutiile la care au fost supusi preotii si credinciosii sub acest regim. In cadrul acestei analize, un capitol aparte este situatia preotilor care au dosare de colaboratori ai Securitatii. BOR nu a precizat insa si care vor fi masurile pe care le va lua in urma consfatuirii. Desi preocuparea Bisericii Ortodoxe Romane pentru angajamentele semnate de preoti este evidenta, reprezentantii acesteia incearca sa puna trecutul mai putin curat al unei parti a Bisericii pe seama practicilor dure instaurate de Securitate.

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, Parintele Constantin Stoica, a spus ca problema trebuie analizata cu atentie, luand in considerare ca BOR a fost institutia care a fost supusa, in perioada comunista, unor mari presiuni. -Sfantul Sinod si-a precizat public decizia pentru deschiderea dosarelor clericilor, aflate in arhiva fostei Securitati. Probabil ca va trebui analizata persecutia Bisericii in perioada comunista, pentru a intelege foarte exact contextul si, intr-un astfel de context, sa se abordeze si aceasta problema a eventualei colaborari a unor reprezentanti ai Bisericii cu fosta Securitate-, a precizat parintele Stoica. -Sa nu uitam faptul ca au fost peste 2000 de preoti ortodocsi care au suferit in temnitele comuniste. Problema relatiei Bisericii cu statul comunist este o tema-provocare nu doar pentru istorici si profani, ci si pentru oamenii bisericesti, pentru ca este o tema inca insuficient cercetata-, a adaugat acesta.

Sinodul Mitropoliei Ortodoxe a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, intrunit la Ramet, judetul Alba, sub presedintia Mitropolitului Bartolomeu, a dezbatut deja, saptamana trecuta, problema dosarelor clerului si a stabilit ca delatiunea este un pacat care se rezolva in interiorul Bisericii prin recunoastere, cainta si pocainta, fara a stingheri activitatea institutiei, anume create prin lege.

Autodenuntare la varf

Consfatuirea BOR a fost determinata de o serie de dezvaluiri oficiale ale preotilor. Pana acum, mai multi inalti ierarhi au recunoscut ca au colaborat cu fosta Securitate. Printre acestia, Arhiepiscoul de Alba-Iulia, Andrei Andreicut, Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, si unul dintre cei mai cunoscuti preoti ortodocsi, preotul Iustin Marchis, de la biserica Stavropoleos din Bucuresti. De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a declarat ca nu a colaborat cu regimul comunist insa, dupa o vizita la CNSAS, a recunoscut ca a semnat un anagajament cu Securitatea, dar ar fi fost obligat sa faca acest lucru de Militia Capitalei de la acea vreme.

Greco-catolicii, pentru transparenta

Biserica Romano-catolica nu are nimic impotriva deconspirarii fetelor bisericesti care au servit Securitatii. Vicarul diocezei greco-catolice de Bucuresti, Cristian Sabau, crede ca dosarele inaltilor ierarhi trebuie scoase de la secret si este de parere ca eventualele intelegeri scrise descoperite de CNSAS sunt -un moment de slabiciune- al preotilor. -Oare de ce sunt secretizate aceste dosare, ce secrete de stat pot ascunde ele? In cel mai rau caz, poate fi un simplu angajament de colaborare cu fosta Securitate a unui preot sau altul, care, intr-un moment de slabiciune sau fortat, a cazut in acest pacat-, a declarat Sabau.

Lustrarea preotilor, in expectativa

In forma adoptata de Senat, inaltii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe nu intra sub incidenta legii lustratiei. Legea care interzice accesul la functiile publice al persoanelor care au facut parte din fosta Securitate sau au colaborat cu aceasta se va aplica mai multor categorii de persoane, printre care fostilor activisti de partid, jurnalistilor sau diplomatilor care au ocupat functii de conducere, dar nu si preotilor de rang inalt. Legea lustratiei se afla in dezbatere la Camera Deputatilor.