Bucurestiul si Kievul pun pamant peste Insula Serpilor

Soarta controverselor romano-ucrainene pe tema frontierei pe Dunare si a platformei maritime continentale are toate sansele sa ramana in suspensie pentru inca multa vreme. Dornice sa-si transeze relatiile bilaterale in domeniul economic si comercial, cele doua tari au decis sa-si lase, deocamdata, neintelegerile in sertar. Intalnirea recenta dintre sefii diplomatiilor de la Bucuresti si Kiev a demonstrat faptul ca Romania si Ucraina prefera, deocamdata, sa-si asume imaginea a doi vecini care se inteleg, capabili sa-si lase deoparte diferendele, mai ales ca, de curand, au si un interes comun: integrarea euro-atlantica, obiectiv asumat si de administratia de la Kiev. Vizita presedintelui roman in Ucraina se va concentra asupra aceluiasi mesaj, polemicile teritoriale dintre cele doua state fiind lasate, pentru moment, deoparte.

Un fel de Gibraltar

Surse diplomatice ne-au declarat, ieri, ca Bucurestiul nu si-a propus un termen-limita pentru rezolvarea diferendului cu Ucraina in chestiunea limitarii platoului continental si in cea a acordului de frontiera: -Nu lucram sub presiunea timpului. Nu este nimic care sa ne faca sa na grabim sa acceptam un aranjament care nu ne convine neaparat-. Sursele citate mai afirma ca nu este exclus ca polemica romano-ucraineana sa aiba soarta eternului diferend dintre Spania si Marea Britanie in legatura cu Gibraltarul. Cele 13 intalniri ale comisiei mixte de experti nu au avut, pana acum, nici un rezultat palpabil. Sursele noastre sustin ca varianta ca situatia sa fie arbitrata de o terta parte, respectiv Curtea Penala Internationala, -este foarte probabila-. Partea romana incearca insa sa evite o inflamare a spiritelor, astfel incat nu se va adresa CPI ca unei instante judecatoresti de la care sa ceara condamnarea unui -parat-, ci ca unui instrument modern, capabil sa ajute la reglarea divergentelor cu Kievul. La randul sau, ministrul de externe, Mircea Geoana, a declarat, la finalul recentei intalniri cu omologul sau ucrainean, ca o solutie pentru rezolvarea situatiei ar fi -gasirea unor instrumente terte care sa permita gasirea unor solutii pragmatice, europene si foarte moderne la subiecte care vin din trecut-. Totusi, nici acest demers nu contine un orizont de timp definit, fiind luat in calcul, in acest moment, doar ca o posibilitate teoretica, fara un termen determinat.

Geoana ramane optimist

Mircea Geoana s-a aratat totusi optimist, la finalul intalnirii pe care a avut-o la Yalta cu omologul sau ucrainean, Anatoli Zlenko. -Vremea in care discutam chestiuni mai sensibile din relatia noastra bilaterala sub presiunea calendarului integrarii Romaniei in structurile euro- atlantice este, deja, credem noi, o perioada revoluta, o perioada care s-a incheiat si de aceea putem sa ne concentram energia pozitiva la nivel politic pentru descatusarea relatiei noastre bilaterale de problemele care sunt inca dificile si asupra carora trebuie sa ne concentram in perioada urmatoare-, a spus Geoana. El a calificat recenta decizie a Ucrainei de a-si depune candidatura la admiterea in NATO drept -o mutare si o mutatie strategica remarcabila, pe care noi o salutam-.

Vizita lui Iliescu la Kiev nu va rezolva problema frontierei

Vizita pe care presedintele Iliescu urmeaza sa o faca, in curand, omologului sau de la Kiev nu va avea, nici ea, darul de a rezolva vreo necunoscuta din ecuatia romano-ucraineana. Ministrul de externe, Mircea Geoana, a declarat, recent, ca -deocamdata nu se pune problema semnarii unui document in legatura cu delimitarea frontierei de stat la nivel de sefi de stat-. In opinia lui Geoana, -cele doua tari trebuie sa gaseasca o rezolvare europeana a problemei frontierelor-. Surse diplomatice ne-au declarat ca vizita presedintelui roman la Kiev va avea un caracter general, cei doi sefi de stat urmand sa ia in discutie o paleta larga de probleme referitoare la relatiile bilaterale, fara insa a-si finaliza intalnirea prin decizii definitive.