Cabinetul Nastase este de dreapta!

Astazi, ne lovim frecvent de necesitatea intrebuintarii unor termeni care au un inteles foarte precis in stiintele politice, dar care sunt folositi mult mai liber in vorbirea curenta. Unul dintre acesti termeni este de fapt o sintagma, si anume impartirea -stanga-dreapta- a axei politice. Riguros vorbind, o asemenea impartire nu se poate face (inca) pentru sistemul romanesc de partide. Cauza fundamentala este lipsa unei economii de piata echilibrate, a unui exercitiu democratic si, nu in ultimul rand, a unei culturi civice de tip participativ.

Conceptele de stanga si de dreapta s-au consacrat in Europa ca elemente care pot defini si clasifica sistemul politic. In Occident, aceste concepte reprezinta un model de identificare de catre oamenii obisnuiti a partidelor si a actorilor politici. Se poate spune ca stanga – dreapta a ajuns un metacriteriu, folosit chiar pentru a interpreta alte clivaje.

Am considerat interesanta o cercetare de profunzime care sa incerce sa raspunda la doua intrebari: -Cu ce fel de atribute este caracterizata, in perceptia comuna, distinctia ?çdreapta – stanga?ê?- si -Cu ce fel de atribute este caracterizata politica Guvernului Adrian Nastase?-.

Pentru aceasta a fost realizata o cercetare ACL, la inceputul lunii mai 2001, in municipiul Bucuresti.

Ce inseamna ACL?

-Adjective Check List- este un inventar de 300 de adjective sau expresii scurte care permit descrierea exacta a unui produs, institutie sau persoana (trasarea unui profil robot) asa cum el sau ea este perceput(a) de catre consumator, client, petent sau elector.

Prima varianta a ACL a fost creata in SUA, in 1950, de psihologul H. Gough, actualmente existand versiuni perfectionate, folosite cu succes in Marea Britanie, Australia, Germania, Israel, Spania, Portugalia, Franta.

Instrument socio-psihologic, ACL are in compunere 37 de scale, grupate pe cinci tipuri, specifice atat psihologiei, cat si psihanalizei (Freud, Jung, Berne etc). Acest instrument inlocuieste sau completeaza cu succes tehnica Focus Group-urilor.

ACL poate fi administrata, fie individual, fie colectiv, prin bifarea adjectivelor pe care subiectii le considera a fi corecte pentru produsul/persoana vizata. Nu exista nici o restrictie privind numarul de adjective de insemnat sau al persoanelor care il completeaza. Raspunsurile sunt agregate folosind metode statistice, iar profilul final este un profil mediu al produsului/persoanei asa cum este perceput de catre intregul grup de subiecti investigati. Principalul beneficiu al -Adjective Check List- consta in investigarea unui numar mai mare de subiecti intr-un timp mai scurt si cu costuri mai mici decat prin intermediul Focus Group-urilor.

Prezenta cercetare a folosit o versiune prescurtata a chestionarului ACL, preluand din varianta lui Gough & Heilbrun un numar de 122 de itemi, astfel incat sa se poata descrie urmatoarele scale:

ACH Realizare. Obiectul cercetarii se remarca prin nevoia de a face eforturi constante pentru a se distinge, pentru a obtine o situatie sociala importanta si de vaza.

DOM Dominatie. Obiectul cercetarii se distinge prin nevoia de a domina pe ceilalti, de a cauta si de a pastra un rol conducator in cadrul grupurilor, de a avea influenta si control in relatiile individuale.

ORD Ordine. Obiectul cercetarii simte nevoia de a pune accent deosebit pe ordine, organizarea, planificarea actiunilor, dar si a achizitiilor sale.

AFF Afiliere. Obiectul cercetarii prezinta nevoia de a cauta si de a intretine numeroase legaturi personale, de a se atasa de ceilalti si de a-i sti atasati de propria persoana.

EXH Exhibitie. Obiectul cercetarii actioneaza in asa fel incat sa atraga atentia imediata a celorlalti.

AUT Autonomie. Obiectul cercetarii se distinge prin nevoia si posibilitatea de a actiona independent de ceilalti sau de valorile sociale.

CHA Schimbare. Obiectul cercetarii evita rutina si cauta experiente noi, manifesta deschidere catre schimbarea starii actuale de fapt.

SUC Nevoia de sustinere. Obiectul cercetarii isi manifesta nevoia de simpatie, afectiune sau de sustinere afectiva din partea celorlalti.

MLS Atitudine de conducere militara. Obiectul cercetarii manifesta inclinare spre modalitati coercitive si autoritare de conducere a celorlalti ori a propriilor proiecte

MAS Masculinitate. Caracteristici masculine

FEM Feminitate. Caracteristici feminine

1. Esantionul cercetarii

Chestionarul a fost aplicat pe doua esantione independente, cu structura similara, formate din persoane rezidente in Bucuresti. Volumul esantioanelor a fost de 182 de persoane fiecare, iar structura esantioanelor pe sex, varsta, studii este cea prezentata in tabelele alaturate.

Primul esantion a fost folosit pentru calibrarea instrumentului si calcularea acelor valori care sunt percepute ca fiind reprezentative pentru -o guvernare de stanga- si -o guvernare de dreapta-. Al doilea esantion a avut o compozitie initiala identica cu primul, desi pe parcursul aplicarii chestionarelor au rezultat unele mici fluctuatii. Al doilea esantion a fost folosit pentru masurarea perceptiei populatiei privitoare la Guvernul Adrian Nastase. S-a optat pentru varianta cu doua esantioane, pentru a se evita influentarea rezultatelor printr-un transfer de perceptii pe parcursul aplicarii chestionarelor.

Diferenta dintre cele doua esantioane independente este de 2,93%. Ipoteza nula privind disimilaritatea celor doua esantioane poate fi respinsa la un nivel de probabilitate de p<0.01.

Descrierea generala a rezultatelor

Se observa o diferenta medie intre perceptia publica a -unui guvern de stanga- si cea privitoare la -un guvern de dreapta-, de 17,4%, ceea ce reprezinta o diferenta semnificativa. Dat fiind ca, in protocolul standard de ACL, aceasta diferenta este contorizata, fiind deci reprezentata in cote normalizate T, este de presupus ca, in procente reale, aceasta diferenta are o amploare chiar mai mare. De altfel, o alta masura a diferentei mari in perceptiile celor doua concepte este data si de diferenta medie (pe individ) in bifarea anumitor adjective, care se ridica la 31,4 adjective. In figura alaturata este prezentata situatia diferentelor intre profilul ideal -stanga-, respectiv -dreapta-, si imaginea Guvernului Adrian Nastase.

Diferenta medie a imaginii Guvernului Adrian Nastase fata de imaginea -stangii politice- este de 18,7%, pe cand diferenta fata de imaginea -dreptei politice- este de doar 9,83%, jumatate din valoarea mentionata anterior. Putem afirma deci ca Guvernul Nastase se plaseaza mult mai aproape de imaginea unui Guvern de dreapta. Semnificatia diferentei dintre cele doua valori se verifica la un nivel de probabilitate de p<0.01.

Comentarea scorurilor pe scale

1. ACH – orientare spre scop

Un Guvern de -stanga- este perceput ca avand o tendinta scazut-moderata de a actiona pentru a se distinge in vreun fel sau pentru a duce la bun sfarsit activitatile sale.

Un Guvern de -dreapta- este perceput ca fiind puternic centrat pe actiunile care il pot aduce in centrul atentiei, orientat pe scop. Actioneaza hotarat spre realizarea obiectivelor sale si nu se lasa influentat de adversitati.

Guvernul actual este perceput ca fiind situat aproximativ la jumatatea scalei ale carei extreme sunt marcate de perceptiile enuntate anterior, fiind totusi mai degraba -de dreapta-, in sensul ca este vazut ca avand o orientare mai puternica catre indeplinirea concreta a obiectivelor sale, mai ales pentru a obtine aprecierea/aprobarea celor care i-au conferit legitimitate.

2. DOM – dominanta

Ambele tipuri de Guvern, de stanga si de dreapta, sunt percepute ca dorind sa capete si sa pastreze un rol de conducator, mentinand balanta influentei si a controlului in favoarea lor. Totusi, Guvernul de dreapta este vazut ca fiind mult mai inclinat catre a controla si a influenta destinele celorlalti avand, pe aceeasi scala, scoruri foarte mari. Un Guvern de dreapta este, in consecinta, perceput ca fiind mult mai dominant, mai inclinat sa controleze indivizii si evenimentele, mai motivat sa-si impuna propriile viziuni sau pareri.

Din acest punct de vedere, Guvernul Adrian Nastase este perceput ca fiind -de dreapta-, trasaturile sale principale fiind vointa si ambitia foarte puternice, un nivel crescut de -insensibilitate- fata de criticile si de comentariile nefavorabile ale adversarilor sai.

3. ORD – ordine

Similar, ambele modele de guvernare, de stanga si de dreapta, sunt percepute ca punand accent pe ordine, pe planificarea si organizarea riguroasa a activitatilor proprii. Guvernul de stanga este orientat pe aceste trasaturi, dar oarecum flexibil fata de ideile altora, in timp ce Guvernul de dreapta este categoric atasat acestor valori, fiind vazut ca extrem de rational si obiectiv, in intregime dependent de respectarea -schemelor- stabilite, respingand orice -perturbare-, fie ea chiar si pozitiva.

Imaginea Guvernului actual este situata, pe aceasta scala, mai aproape de cea a unui Guvern de stanga, care este ceva mai putin sigur pe ordinea proprie, exprimand o disponibilitate de a-si -altera- planurile si organizarea in favoarea unor idei valide si competente.

4. AFF – afiliere

Guvernul de stanga este perceput ca fiind foarte dependent de legaturile cu ceilalti si resimtind din plin nevoia de a interactiona cu exteriorul. Guvernul de stanga se adapteaza cu usurinta diverselor contexte, dovedindu-se abil in a depasi complexitatea interioara a partenerilor de discutii si a se limita numai la manifestarile exterioare. Guvernul de dreapta este vazut ca fiind mult mai retras, mai -rigid- in atitudinea sa fata de ceilalti; complicand intotdeauna mai mult decat este necesar semnificatia gesturilor si mesajelor celorlaltor actori, el prefera oricand izolarea si retragerea inspre interior.

Guvernul actual are, din acest punct de vedere, o imagine apropiata de cea a Guvernului de dreapta. Pare a fi opac la interactiuni reale cu partenerii de discutii, nu are interes pentru afilierea cu ceilalti, care ar putea semnifica in anumite conditii pierderea unei parti a dominantei, autoritatii sau chiar a -puterii- pe care acum o poseda.

5. EXH – exhibitie

Imaginea despre un Guvern de stanga contine in mica masura aceasta dimensiune, scorul obtinut este destul de mic, ceea ce inseamna ca guvernele de stanga nu sunt orientate spre a atrage atentia. Evita situatiile conflictuale, care de obicei ar putea sa le faca remarcate, mai degraba abandoneaza decat sa infrunte controversa.

La polul opus se plaseaza imaginea publica despre guvernele de dreapta. Sunt vazute in consecinta ca oportuniste, cautand sa atraga atentia asupra lor. Suporta greu opozitia si amanarile si nu ezita sa manipuleze situatiile si evenimentele pentru a -iesi deasupra- sau sa-i manipuleze pe cei al caror acord il doresc.

In ceea ce priveste aceasta dimensiune, Guvernul Adrian Nastase este considerat mai degraba de dreapta, avand un scor peste medie, care aproape ca se confunda cu cel obtinut de -Guvernul de dreapta-. Este deci oportunist si avid de a atrage atentia asupra faptelor sale. Este expansiv si deschis spre a prezenta propriile realizari, iubeste notorietatea si recunoasterea publica. Cu toate acestea, cand are ceva de ascuns, o face cu vigoare si hotarare, fara a se da inapoi de la a manipula oamenii si situatiile, astfel incat sa capete castig de cauza in ochii opiniei publice.

6. AUT – autonomie

Guvernele de stanga sunt percepute ca fiind putin autonome, in special fata de electoratul lor. Ele sunt astfel dependente de anumite interese publice, adesea diferite de -imperativele momentului-, dependente de ceilalti si nu pot actiona suficient de autonom de interesele care le-au propulsat la conducere. Sunt, din acest motiv, nesigure si au un repertoriu de roluri mai degraba restrans. Sunt obligate sa tina seama de parerile celorlalti intr-o foarte mare masura si nu-si pot permite sa-si ignore partenerii. De obicei, sunt conventionale si cauta siguranta traditiilor.

Guvernele de dreapta sunt percepute ca fiind autonome, independente, voluntare si sigure pe sine. Dependenta lor tine mai degraba de obligatiile fata de centrele de influenta de tip economico-finaciar care l-au propulsat la putere. Ele tind sa fie indiferente la sentimentele si interesele celorlalti (opinia publica) si sunt percepute ca fiind incapatanate si egoiste. Au un repertoriu de roluri infinit mai variat, putand oricand sa iasa din tipare, fara sa tina cont de reactiile adverse.

Guvernul Adrian Nastase este considerat de public ca fiind un Guvern apropiat de dreapta politica, ba are un punctaj chiar mai accentuat decat cel al -dreptei-. Este un Guvern cu un grad mare de autonomie functionala, care nu este obligat sa ia in considerare parerile celorlalti si poate actiona independent, fara sa fie supus unor constrangeri, unor pacturi politice etc. Uneori, acest lucru poate fi perceput ca fiind incapatanare, inflexibilitate, egoism, insa, in realitate, este vorba despre determinare si consecventa.

7. CHA – schimbare

Guvernele de stanga sunt considerate a fi prea putin interesate de schimbare. Ele cauta stabilitatea si continuitatea, evita situatiile prost definite sau riscante, sunt incurcate de situatiile sau de evolutiile complexe sau al caror rezultat este incert. Tind sa fie lipsite de verva si de imaginatie, conservatoare si neinovative.

La celalalt pol se plaseaza perceptia despre guvernele de dreapta. Acestea sunt vazute ca fiind centrate pe schimbare, inovatie si avand puterea si vointa de a impune reforme reale si schimbari simtitoare. Sunt spontane si percep situatiile rapid, sunt increzatoare in ele insele si sunt in largul lor in fata provocarilor pricinuite de complexitatea situatiilor. Ele sunt promotorii schimbarilor structurale.

Guvernul Adrian Nastase este considerat, din acest punct de vedere, a fi conservator, chiar mult mai conservator decat sunt guvernele de stanga de obicei. Evita variatia si schimbarile majore, fundamentale, fiind mai degraba inclinat spre pastrarea vechilor structuri si obiceiuri.

8. SUC – nevoia de sustinere

Guvernele de stanga sunt percepute ca fiind extrem de axate pe aceasta dimensiune. Ele au nevoie sa suscite simpatia, afectiunea, sustinerea afectiva a celorlalti. Sunt incapabile sa faca fata tensiunilor si crizelor fara convingerea ca au sustinere publica. Sunt, in consecinta, percepute drept slabe si puterea lor rezida numai si numai in sustinerea publica.

Guvernele de dreapta sunt puternice si eficace, chiar fara a avea nevoie de sustinerea publica sau de atasamentul opiniei publice. Ele sunt independente, au prea putine indoieli si ambiguitati cu privire la propriile scopuri ori la caile pe care trebuie sa le urmeze. Sunt eficace in a-si hotari si a-si atinge obiectivele.

Guvernul Adrian Nastase se inscrie la aceasta dimensiune pe coordonate puternic arondate -dreptei politice-. Este, in consecinta, un Guvern dur, centrat pe propriile obiective, puternic prin ceea ce doreste si prin ceea ce face. Nu pare sa aiba nevoie de sustinere publica, nu incearca sa o genereze si nici nu o asteapta – probabil ca nu ar sti ce sa faca cu ea.

9. MLS – aptitudine de conducere militara

Imaginea despre guvernele de stanga este aceea ca ele nu sunt apte a exercita presiuni dure si nu-si pot asuma roluri care sa poata fi caracterizate drept -conducere militara-. Nu pot fi suficient de militariste si destul de autoritare, iar dependenta lor mare de aprobarea si sustinerea publica le interzice acest segment de roluri. In concluzie, aceste guverne isi exercita puterea prin acord intre parti, compromis si consens.

Guvernele de dreapta sunt mai orientate spre militarism si spre autoritate. Sunt in stare, pentru a-si atinge scopurile, sa faca presiuni si sa-si exercite fara drept de apel autoritatea cu care sunt investite.

Interesant este faptul ca, pe aceasta scala, Guvernul actual este perceput ca fiind -mai la dreapta decat Guvernul de dreapta-, fiind deci foarte orientat catre militarism si conducere autoritara.

10/11. MAS/FEM – Caracteristici masculine/feminine

Guvernele de stanga sunt considerate a fi lipsite de caracteristici masculine si sunt caracterizate preponderent de atribute feminine. Ele sunt vulnerabile la atacuri sau la agresiuni si valorifica sentimentele si introspectia. Sunt mai degraba inclinate spre a ingriji, a sprijini, sunt calduroase si recunoscatoare si cauta sprijinul, compania si acordul celor din jur.

Guvernele de dreapta, pe de alta parte, sunt caracterizare preponderent prin atribute masculine. Ele sunt ambitioase, combative, violente, cand sunt frustrate, rapide in a lua initiative si in a face lucrurile sa inainteze si persistand cu incapatanare in a-si atinge scopurile. Ele valorifica actiunea, insista intr-o afirmare viguroasa a propriilor idei si dorinte, nu accepta decat cu mare greutate compromisul. Este posibil in anumite conditii sa-i tina pe ceilalti la distanta, sa fie sceptice in ceea ce priveste intentiile celorlalti. Pot fi percepute ca fiind critice, incapatanate si indaratnice. Prefera autonomia si detasarea.

Guvernul Adrian Nastase are scoruri foarte apropiate de imaginea unui Guvern de dreapta. Este perceput, prin urmare, ca fiind mai degraba masculin decat feminin, cu caracteristici de dominanta, autonomie, duritate, exacerbare a propriilor dorinte si intentii, hotarare de a pune nestingherit in practica ceea ce isi propune.

Concluzii

Fata de conceptele de stanga si de dreapta ale stiintei politice, in Romania se constata existenta unor perceptii destul de departate de distinctia consacrata in Occident. Partidele istorice, ca si acea parte a opiniei publice influentate mai mult sau mai putin direct de realitatile interbelice, au impus in discursul public, inca din primele luni ale anului 1990, o analogie in care stanga era echivalenta cu comunismul, iar dreapta, cu anticomunismul. Disputa politica publica din primii ani postdecembristi a insemnat, pe de alta parte, si etichetarea, de catre cercuri apropiate FSN, FDSN si PDSR, a dreptei ca legionarism sau fascism.

In straturile profunde ale societatii romanesti, aceste tipuri de imagini s-au transformat, dupa un deceniu de la Revolutie, intr-o perceptie in care conceptele de stanga si de dreapta au fost legate mult mai mult de persoane decat de doctrine sau de partide si, mai important, au fost legate mai degraba de imaginile mitologice ale Binelui si Raului. De exemplu, un admirator al unui politician declarat de stanga va vedea in Stanga, Binele, iar in Dreapta, Raul.

Rezultatele cercetarii ACL ne confirma ca electoratul a votat in toamna trecuta pentru un Guvern care sa fie moderat in schimbare, atent la ceilalti, putin inclinat catre exhibitie, dependent de cei ce l-au votat, inclinat catre acord si compromis. Adica asa cum a promis PDSR in campania electorala. Guvernul Nastase este perceput insa ca abatandu-se mult de la aceasta expectanta. Faptul ca se declara de stanga ii asigura (inca) o cota mare de incredere, dar scadenta nu va intarzia.

Distinctia stanga-dreapta, foarte nuantata in Occident, s-a impus in Romania ca schema simplificatoare, in primul rand in scopuri electorale. Partidele politice s-au declarat de stanga sau de dreapta, mai cu seama pentru a-si castiga o identitate relativa in perceptia alegatorilor. Din cauza lipsei de consecventa, pe termen lung, aceasta tactica va spori fie confuzia, fie dezamagirea electoratului. Insa, tot pe termen lung, putem spera ca scoala si societatea civila vor canaliza interesul pentru politica al generatiilor tinere in directia unei abordari simultan doctrinare si actionale a realitatii. Daca insa aceste sperante nu vor avea sprijinul unei redresari economice, conceptele de stanga si de dreapta vor ramane in continuare imagini ale unor aspiratii, in esenta non-politice, ale populatiei, legate mai degraba de nevoi primare si de o etica primitiva.