Cătălin Voicu – sula lui Iliescu din coasta Regelui Mihai

Voicu, Nistorescu și Gâdea, regaliști convinși

Discursul regelui Mihai de astăzi din Parlament nu s-a ridicat deloc la înălțimea promovării și colportării sale de către mediile politice ale opoziției. Puterea a ales să fie prezentă în sală nu cu foarte mulți parlamentari iar întreaga acțiune a dovedit încă o dată ruptura societății românești. Cu toate acestea sala a fost aproape plină. Nici măcar textul discursului nu a fost unul de memorat peste ani. Cu toate acestea, parlamentarii au ascultat cu atenție, fără a citi ziare, fără a vorbi la telefon sau fără a se uita pe laptopuri, unii dintre aleși imortalizând chiar momentul în care fostul suveran s-a adresat celor două Camere reunite. Doar câteva personaje „obscure” precum senatorul PSD Cătălin Voicu, cercetat pentru trafic de influență și bătrânul „jurnalist deontolog” Cornel Nistorescu se înghesuiau să stea în preajma sa după discurs. Nici Felix nu putea să nu-și trimită aghiotantul, pe Mihăiță Gâdea, să dea bine la PR pentru acest eveniment în timp ce el părea destul de plictisit. Totuși, ghiolbanul-șef al eve­nimentului a fost pesedistul Valeriu Zgonea care, după ce l-a decorat pe rege cu Colanul Parlamentului, i-a luat din mână regelui această decorație pentru a se trage în poză cu aceasta. Poate pentru o poza de generic pe Facebook. De asemenea, parlamentarii au găsit pe fiecare bancă din sală câte un plic cu 35 de timbre cu chipul Regelui Mihai, oferite de Adrian Năstase. ?ê?£edința a fost condusă de președintele Senatului, Mircea Geoană, în timp ce președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a fost absentă, fiind plecată într-o vizită oficială în Georgia cu deputații democrat-liberali Costică Canacheu și Marius Rogin.
Nici membrii Guvernului nu au fost prezenți, cu excepția ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, și a miniștrilor UDMR. Esența mesajului transmis de rege a fost ca românii nu își uite frații și teritoriile pierdute în urma împărțirii Europe în sfere de influență și că e dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Fostul suveran a îndemnat totodată la cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața în războaie și în decembrie 1989 pentru independența și libertatea țării. Regele Mihai a mai spus că democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească și că România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri“, a mai spus fostul suveran.  Regele Mihai a mai vorbit și despre redobândirea identității națio­nale pierdute și despre faptul că românii trebuie să-și regăsească respectul de sine. „Se cuvine să rezistăm prezentului și să ne pregătim viitorul. Uniți între noi și cu vecinii și frații noștri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați. Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”, a spus regele.

Călin, călare pe val

Cel mai fervent susținător al regelui Mihai în acest demers de a veni în fața Parlamentului la împlinirea acestei vârste a fost liberalul Călin Popescu Tăriceanu. Ca majoritatea politicienilor din opoziție acesta a folosit acest eveniment spre a-l politiza și a-și lua partea leului din această acțiune.
„În viitor trebuie produsă o schimbare constituțională pro­fundă și trebuie să se înțeleagă că o democrație parlamentară în care parlamentul este forul principal de dezbatere și de­cizie politică, trebuie asigurată această condiție minimală, trebuie readus Parlamentul la rolul lui esențial. Sigur că dacă românii vor considera că monarhia este o opțiune eu aș fi unul dintre cei care ar susține această posibilitate și România ar putea să funcționeze așa cum funcționează celelalte monarhii constituționale din Europa în care casa regală, regele sau regina sunt simbolul statului și nu un factor de putere perturbator, ci un factor de echilibru în viața socială și în viața politică și sigur că rămâne parlamentului și executivului rolul de a lua deciziile importante și de a conduce țara“, a spus Tăriceanu.

Ilici, la fel de ipocrit

Cu o la fel de la fel de mare ipocrizie a luat parte la acest eveniment și Ion Iliescu cel care în anii '90 nu știa cum să mai scape de rege din țară de frică ca acesta să nu îi fure putere, așa cum o luase el după lovitura de stat dată cu gașca roșie. Iliescu a declarat, ieri, că discursul Regelui Mihai din Parlament a fost constructiv și util și a apreciat, în legătură cu absența de la ședința solemnă a unor oficialități, că fiecare își judecă cum crede mai bine pașii. „Din păcate, noi în loc să progresăm, am regresat. Anii '90 au fost ani de mare încordare, însă nu lipsiți de dialog. Simbolurile acestei confruntări în anii '90 erau doi- eu și domnul Coposu, care ne aflam într-o contradicție permanentă, dar ne respectam reciproc și totdeauna găseam calea contractelor, înțelegerii, dialogurilor“, a precizat Ilici. Acesta a reamintit de „pacea” pe care a făcut-o cu Casa Regală fără să precizeze că acest lucru s-a produs pe finalul mandatului său de președinte prin intermediul prințului consort Radu Duda pe care PSD-ul l-a făcut în câțiva ani colonel trimițând la școli militare din întreaga lume.

Dragoș Stănculescu