Tysti Isohookana Asunmaa este raportor al Consiliului Europei pe problema ceangailor din Moldova. In aceasta calitate, Tysti Isohookana Asunmaa a pornit in aceasta sambata pe ulitele satelor iesene pentru a-si cauta subiectii. Insotita de colegul sau, Joao Ary, secretar al Comisiei pentru cultura, stiinta si educatie din CE, dar si de parlamentari si oficiali romani, reprezentanta Consiliului Europei a gasit multi romani, ceva maghiari, dar nici urma de ceangai. Chiar daca cercetarea lui Tysti Isohookana Asunmaa a avut rezultate modeste, calatoria a fost o reusita. Anuntati ca vin -domni mari- de la Bucuresti sa vada daca exista ceangai la ei in sat, oamenii si-au gatit gardurile cu velinte colorate, au scos din lada costumele populare si au facut rost de drapele tricolore. Pentru a dovedi ca nu sunt ceea se crede despre ei, satenii s-au declarat in corpore romani, iar pentru a fi mai convingatori au -bagat- un -Trandafir de la Moldova- si nelipsitul -Noi suntem romani-. Si senatorul UDMR Sogor Csaba a parut, la un moment dat, multumit. Cineva flutura un drapel rosu, alb si verde. Deziluzie, insa: steagul era al Italiei. Periplul moldovenesc al oficialilor europeni si romani a fost, de fapt, -proba practica- a Seminarului international -Originea, limba si cultura ceangailor-, organizat la Iasi de Parlament si Academia Romana. Necesitatea dezbaterii fusese creata de raportul acid al modului in care institutiile romane trateaza problema ceangailor, document redactat recent de Tysti Isohookana Asunmaa.
Dupa amiaza fierbinte de sambata la Pejea. Cu mic,cu mare, intregul sat iesean estre mobilizat pe -ulita principala-. Asteapta oaspeti alesi: Tysti Isohookana Asunmaa, raportor la Consiliul Europei pe problema ciangailor din Moldova, Joao Ary, secretar al Comisiei pentru cultura, stiinta si educatie a CE, deputatul PD, Mihai Baciu, colegul sau social-democrat Radu Podgoreanu, alti parlamentari si oficiali. Bineinteles ca satenii nu stiau precis identitatea importantilor oaspeti. Ei au aflat doar ca vin niste -domni mari- de la Bucuresti, sa vada daca sunt ciangai la ei in sat. S-au pregatit cum se cuvine: au asternut velinte colorate pe toate gardurile din sat, au scos din -lada- costumele populare, au facut rost de drapele tricolore. Exista si un drapel rosu, alb, verde, la vederea caruia senatorul UDMR Sogor Csaba zambeste larg. Deziluie insa: drapelul este al Italiei, nu al Ungariei. L-a adus cineva in cinstea preotilor romano-catolici care urmeaza sa tina o slujba in biserica recent renovata.
Dupa un scurt popas la primarie, intregul alai se indreapta spre biserica. Pe drum, satenii isi declina identitatea etnica in fata -musafirilor-, ca sa nu existe dubii: -Noi suntem romani, nu maghiari, si nici ciangai. Vorbim romaneste, nu se aude pe aici grai unguresc-.
Dupa slujba, urmeaza un scurt program artistic in curtea bisericii. Intre un -trandafir de la Moldova- si o hora, protagonistii – copiii satului – insereaza si un -Noi suntem romani- pe care-l canta fluturand mici drapele tricolore.
Raportorul CE in fota si ie
Dupa ce pleaca din Butea, intr-un nou ropot de aplauze, delegatia se indreapta spre Sabaoani, in judetul Neamt. Aici, cam acelasi scenariu: primarie, slujba, spectacol, -noi suntem romani-. Ici, colo, cateva batrane comenteaza intre ele in maghiara. Sustin, totusi ca sunt romance, si ca nu vor slujbe in ungureste: -Numai noi, astia batrani, mai stim limba aiasta. Tineretul nu stie deloc si nici nu vrea sa auda de asa ceva-.
Doamna Asunmaa are parte la Sabaoani de o surpriza: o batrana ii daruieste un costum popular, a carui ie are mai bine de 200 de ani. -Mi-a cerut-o si muzeul, dar n-am vrut s-o dau-, povesteste batrana mandra. Incantata de cadou, raportorul CE se retrage cateva minute pentru a aparea apoi in fata satenilor euforici, invesmantata in fota, catrinta, ie si broboada. In sfarsit, a sosit momentul ca delegatia sa se retraga si sa ia drumul Iasului. Senatorului Sobor Csaba i-a ajuns insa cautarea de ciangai. Pleaca in Harghita, unde a doua zi il asteapta o petrecere maghiara traditionala, -cu 1.000 de fete si 1.000 de baieti-.
* Informatii noi pentru Consiliul Europei
Periplul moldovenesc al oficialilor europeni si romani a fost, de fapt, -proba practica- a seminarului international -Originea,limba si cultura ciangailor- organizat in week-end la Iasi de Parlament si Academia Romana. Necesitatea dezbaterii a fost creata de raportul acid la adresa modului in care institutiile romane trateaza problema ciangailor, document redactat recent de raportorul Asunmaa. Materialul didactic a fost un sondaj realizat in primavara in satele ciangaiesti de Universitatea Bucuresti. Concluziile sondajului sunt categorice: 93% dintre subiecti se declara romani, 97% considera ca limba de predare in scoli trebuie sa fie romana si 91% vor ca slujbele sa fie oficializate in romana. In fata noilor informatii, raportorul CE s-a aratat rezervata, insa a admis ca vizita la Iasi i-a schimbat perspectiva asupra acestui subiect.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
