Din lac in put. Chiar daca scapa de problema controversata a stabilirii celor care au facut -politie politica-, CNSAS da peste alta -capcana-: stabilirea celor care au colaborat -cu intentie- sau -fara intentie- cu Securitatea. Senatorii din Comisia juridica au ratacit din nou calea in incercarea lor de a da o forma ordonantei CNSAS. In prezenta reprezentantului Colegiului la discutii, Claudiu Secasiu (foto), si a celui al guvernului, Stejarel Olaru, parlamentarii au decis sa ii asimileze colaboratorilor Securitatii pe demnitarii comunisti care, prin deciziile date, au contribuit la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Totodata, acestia au oferit o noua portita de scapare agentilor Securitatii, prin introducerea in textul care defineste termenul -colaborator-, intentia celui care furniza informatii aparatului represiv.
Daca pana in prezent, sintagma -politie politica- a constituit o problema in luarea deciziilor cu privire la fostii colaboratori, senatorii au decis sa o inlocuiasca in textul ordonantei, in ciuda faptului ca tocmai aceasta a constituit o justificare pentru cei care s-au fofilat pana acum, in sensul ca au fost ofiteri sau colaboratori, dar au argumentat ca nu au facut politie politica. O astfel de scapare ar putea insa interveni si in noul text, prin introducerea precizarii -cu intentie-, tinand cont de faptul ca parlamentarii puterii au fost de acord, printr-un vot de principiu, cu amendamentul udemeristului Gyorgy Frunda care introduce aceasta noua sintagma salvatoare. Beneficiind de acordul executivului si al reprezentantului CNSAS, Frunda si-a justificat propunerea. -Colaborarea nu poate fi facuta fara intentie. S-ar putea ca intr-un cerc de cinci prieteni cineva sa fi spus, inainte de *89, ca stie despre X sau Y ca vrea sa sara frontiera sau sa nu revina in tara, unul dintre cei cinci este fie ofiter de Securitate, fie colaborator si da informatia mai departe, spunand ca de la persoana respectiva am informatia. Sustinerea este reala, numai ca ea nu stia ca da informatia care e valorificata de catre Securitate-, a aratat senatorul UDMR. Problema care se ridica este insa cea legata de modalitatea de a stabili ce inseamna mai exact -cu intentie-, chiar daca, la randul sau, Secasiu a sarit in apararea lui Frunda. -Precizarea -cu intentie- este utila deoarece, asa cum a explicat initiatorul, un participant la o discutie cu caracter dusmanos la adresa partidului putea sa apara intr-o nota informativa si, numele fiind explicit trecut acolo, poate fi susceptibil de a fi analizat sub raportul colaborarii-, a explicat presedintele Colegiului CNSAS, Claudiu Secasiu.
Lege anti-Iliescu
O indelungata dezbatere pro si contra s-a purtat mai ales in ceea ce priveste introducerea unui amendament care ii vizeaza pe fostii membri de partid care au luat decizii care sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, care a apartinut tot lui Gyorgy Frunda. Senatorii au dat si de aceasta data un vot de principiu, urmand a stabili ulterior foarte exact categoriile ce vor intra sub incidenta acestui articol. Cel care si-a sustinut cel mai vehement punctul de vedere -impotriva- a fost pesedistul Serban Nicolae, care a aratat ca textul nu poate face referiri la membrii PCR, insa pana la urma s-a stabilit ca este vorba despre demnitarii inscrisi in partid, care aveau competente asupra Securitatii la nivel local sau central. -Sa raspunda fostii membri de partid de actele Securitatii inseamna sa ne rescriem trecutul-, a atentionat Serban Nicolae, fiind sustinut si de peremistul Valentin Dinescu. Pe de alta parte, Serban Nicolae a atentionat ca o astfel de initiativa il vizeaza strict pe Ion Iliescu, care a detinut functia de prim-secretar de partid la Iasi. -Securitatea a fost subordonata PCR-, a afirmat insa Stejarel Olaru, sustinut de senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs.
Trei zile pentru publicarea deciziilor
O alta schimbare importanta vizeaza publicarea, in trei zile, in -Monitorul Oficial-, a deciziilor Colegiului ramase definitive. Textul guvernului viza initial publicarea -de urgenta- a deciziilor. Amendamentul a fost aprobat in unanimitate in ideea impiedicarii scurgerilor de informatii catre presa. Potrivit justificarilor lui Olaru, nimeni nu vrea sa astepte 30 de zile pentru a afla verdictul. La randul sau, Secasiu a adaugat ca experienta de pana acum a aratat ca publicarea nu se poate face mai devreme de 30 de zile.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
