Proiectul D.A. privind protocolul de functionare a coalitiei guvernamentale se afla in prezent pe masa de disectie a partenerilor udemeristi si umanisti spre analiza si amendare. Aliatii sustin ca mecanismele de gestionare a eventualelor crize politice le vor permite sa administreze eficient si sa previna aceste situatii dupa modelul propriilor reguli statuate in protocolul D.A. Mecanismele, gandite pe trei paliere – guvernamental, parlamentar si local – sub forma unor consilii de coordonare, duc insa mai degraba cu gandul la CoCoPo-urile si CoCoPa-urile cederiste si la esecul inregistrat de acestea in armonizarea diferendelor din perioada 1996-2000.
1996. Pe un val de simpatie electorala si de sanctionare a actualilor -tovarasi- pesedisti, CDR prelua fraiele puterii.
Eterogena, alcatuita dintr-o serie de partide, in care unul tragea hais si altul cea, respectiva alianta a incercat la vremea sa sa instituie un control asupra tendintelor fiecarei componente politice de a-si urmari propriile interese, creand doua organisme de gestionare si prevenire a situatiilor de criza guvernamentala – Consiliul de Coordonare Parlamentara (CoCoPa) si Consiliul de Coordonare Politica (CoCoPo). Rezultatele sunt cunoscute – esec pe toata linia, din cauza tendintelor centrifuge ale colegilor de guvernare de atunci, determinate de obiectivele diferite.
CoCo – redivivus
La patru ani de la experimentul cederist, o parte dintre actorii politici de atunci, respectiv liberalii, democratii si udemeristii, reuniti intr-o noua coalitie guvernamentala, se vor mai maturi politic, insa acest lucru nu le ajunge ca garantie pentru o desfasurare normala pe urmatorii patru ani ai actualei guvernari. Neincrezatori in capacitatea -bobocului- PUR de a ramane loial nu numai propriilor interese, ci si noului executiv, dar luand in calcul si posibilitatea aparitiei unor disfunctionalitati interne, aliatii, in paralel cu UDMR, au anuntat elaborarea a doua variante de proiecte de protocol care stabileste regulamentul de functionare a coalitiei guvernamentale. Aliatii sustin ca exemplul pozitiv inregistrat la nivelul D.A. in gestionarea cazurilor potential generatoare de criza i-ar indreptati sa creada ca aceasta formula poate fi extinsa si la nivelul celor patru parteneri de guvernare. Ca atare, dupa modelul propriului protocol de colaborare, varianta D.A. prevede constituirea unor consilii de coordonare atat la nivel guvernamental, parlamentar, dar si judetean.
Doua proiecte, o combinatie
Potrivit celor din Uniune, intre cele doua proiecte nu exista diferente prea mari. -Nu putem spune ca exista diferente. In mare suntem de acord cu el-, ne-a declarat vicepresedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, referindu-se la varianta Aliantei D.A. La randul sau, liderul UDMR, Marko Bela, vizeaza o mai buna conlucrare intre executiv si parlament. In acest sens, documentul ar trebui sa aiba prevederi referitoare la sprijinul acordat executivului in parlament de catre formatiunile respective. -Cred ca, atat timp cat suntem in guvern, sprijinul parlamentar se presupune si inseamna corelarea initiativelor-, a spus Bela, care a adaugat ca este vorba atat de colaborarea in plen, cat si de cea in comisiile permanente. -Vom stabili cine, cum se intruneste, care este forul care rezolva problemele, daca unele probleme se rezolva in interiorul guvernului sau in afara lui. Eu as prefera in interior, de aceea avem ministri de stat, ca sa existe posibilitatea corelarii-, a declarat Marko Bela, aratand ca cel mai probabil va exista o varianta care sa combine cele doua proiecte.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
