Cultul Penticostal se simte pus în inferioritate de însuși textul legii lui Dragnea

Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România a trimis în data de 15.02.2016, tuturor grupurilor parlamentare şi tuturor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor din Parlamentul României,  o petiţie sub nr. 979 solicitând respingerea  „Legii privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup” pe baza  considerentelor menţionate în textul următor:

    „Doamnelor şi domnilor deputaţi,

    Membrii Consiliului Bisericesc al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de efectele dezastruoase pe care anumite prevederi din aşa-numita „Lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup” le pot avea asupra libertăţii presei, libertăţii de expresie, libertăţii religioase şi libertăţii de conştiinţă în România.
    Neajunsurile proiectului de lege înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor (PL-x nr. 649/2015) sunt multiple, după cum rezultă din următoarea analiză.
    (1) Lipsa unei fundamentări bazate pe fapte. Expunerea de motive a domnului deputat Nicolae-Liviu Dragnea se limitează la generalităţi de ordin ideologic. Justificarea nu cuprinde un studiu sociologic amănunţit care să identifice şi să delimiteze clar o problemă la nivelul corpului social românesc. Iniţiatorul clamează necesitatea „introducerii unor mecanisme pro-active (s.n.) pentru promovarea toleranţei şi combaterea discriminării”1, dar textul proiectului de lege nu prevede strict crearea de programe educaţionale, ci şi măsuri punitive (amenzi) variind între 1.000 lei şi 30.000 lei (în cazul în care presupusa defăimare vizează o persoană fizică), respectiv 2.000 lei şi 60.000 lei (în cazul în care defăimarea vizează un grup social). În varianta avizată de Comisia juridică, de disciplină şi Imunităţi, respectiv Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, contravenţiile prevăzute de „Legea Dragnea” se sancţionează, conform Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, cu sume cuprinse între 1.000-30.000 lei, respectiv 2.000-100.000 lei.
    Un alt pretins deziderat al legii este „consolidarea unităţii naţionale”. Iniţiatorul legii nu explică în ce fel este deficitară România la capitolul „unitate naţională” şi care ar putea fi cauzele acestui eventual deficit, ci porneşte de la premisa că unitatea naţională se poate „consolida” prin măsuri legislative de tipul „Legii Anti-Defăimare”. Confuziile conceptuale introduse de iniţiator rezultă cu prisosinţă din faptul că acesta opune conceptului de „toleranţă” pe cel de „segregare socială şi naţională”, nu pe cel de „intoleranţă”, cum ar fi de aşteptat. Or, conceptul de „segregare” nu poate fi folosit în mod legitim decât în sfera discuţiilor despre discriminarea rasială, prin care se înţelege împiedicarea accesului unei persoane la educaţie, servicii, bunuri etc. pe motiv că aparţine unei anumite rase/etnii.
    (2) Definirea vagă a conceptului de „defăimare socială”. Iniţiatorul legii nu explică în ce fel ar putea fi o persoană „pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social”. Premisa acestei definiţii pare a fi că anumite grupuri sociale sunt caracterizate de o anumită inferioritate, dar că cetăţenii ţării nu au voie să facă referire la respectiva dimensiune, menţionarea ei fiind considerată contravenţie şi pedepsită prin lege. Dacă, în schimb, Legea porneşte de la premisa că toate grupurile sociale enumerate de lege sunt egale în demnitate, rezultă că niciun membru al acestor grupuri nu poate fi pus, în sens obiectiv, în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale.
    Incapacitatea legislatorului de a introduce criterii obiective de măsurare a felului în care o persoană a fost „pusă în situaţie de inferioritate” deschide o adevărată Cutie a Pandorei pe tărâm legislativ.
    (…)
    (4) Proiectul de lege iniţiat de dl. deputat Liviu Dragnea introduce o suprareglementare care nu este necesară în raport cu actuala legislaţie (Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000, republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare).
    (5) Ca membri ai unui cult creştin minoritar care a fost adesea defăimat şi stigmatizat în mass-media, pe forumuri şi reţele sociale (o căutare pe Google a secvenţei „penticostali + sectanţi” dovedeşte cât de înrădăcinate sunt stereotipurile religioase în mentalul colectiv românesc), considerăm că problema defăimării nu poate fi rezolvată prin instituirea unui context legislativ definit de „corectitudine politică”. Respectul pentru aproapele nostru nu poate fi „decretat” pe cale legislativă. El se deprinde în familie şi se cultivă în şcoală, urmând să fie şlefuit prin interacţiunea directă cu „celălalt”. Pe de altă parte, respectul pentru celălalt presupune şi rostirea unor adevăruri neconvenabile, de o manieră care, din perspectiva ideologiei corectitudinii politice, poate fi considerată „defăimare socială” prin prisma posibilităţilor de interpretare.
    În baza considerentelor de mai sus, solicităm membrilor Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege nr. 649/2015, pe care îl considerăm nociv pentru libertatea gândirii şi a opiniilor, pentru libertatea de exprimare, precum şi pentru libertatea religioasă.”
 PREŞEDINTE,  Pastor Moise Ardelean și   SECRETAR GENERAL,  Pastor  Romu Mocan