Întrebat de jurnaliști în octombrie 2013 dacă cabinetul pe care îl conduce va adopta un act normativ care să reglementeze arborarea drapelului secuiesc pe instituții, premierul Victor Ponta răspundea: "Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei". În logica lui Victor, acesta s-a transformat în numai jumătate de an în Viktor al Ungariei, deoarece un grup de 42 deputați PSD, printre care Victor Ponta și Liviu Dragnea, au inițiat o propunere legislativă care reglementează aprobarea, arborarea și folosirea de către unitățile administrativ teritoriale a steagurilor proprii, ca simbol local. Întrebat atunci dacă Guvernul va emite un act normativ care să permită arborarea steagului secuiesc pe instituțiile publice, așa cum a susținut consilierul său György Frunda, Ponta a răspuns: "Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei". Cu alte cuvinte, Ponta s-a întors rapid la 180 de grade pe această chestiune în baza compromisului făcut cu UDMR pentru a consolida poziția USD în Parlament. Totul după ce a ales ca în ureche să îi sufle juristul Gyorgy Frunda,un promotor al ideilor autonomiste la cel mai înalt nivel. "Legislația românească actuală nu interzice folosirea însemnelor, steagurilor comunităților locale și, de altfel, au existat și hotărâri judecătorești. A spus-o și premierul Ponta, au spus-o și alți miniștri, că arborarea pe clădiri publice de interes local sau pe clădiri proprietate privată a steagului secuiesc este admisă potrivit legialției românești. Nu există nicio interdicție", susținea Frunda în toamna anului trecut.
Pragmatismul UDMR și slăbiciunea PSD
Numai că miercuri, visul lui Frunda și al UDMR este pe cale să devină realitate. Proiectul, depus în 14 aprilie, prevede că unitățile administrativ teritoriale pot supune aprobării Guvernului steaguri proprii, în baza hotărârii autorității deliberative. Forma și dimensiunea steagurilor proprii vor fi cele stabilite pentru drapelul României, culoarea și însemnele distinctive a acestora nu vor putea aduce atingere simbolurilor naționale și nu pot conține simboluri naționale ale altor state. Pe aceste steaguri vor putea fi reproduse și stemele unităților administrativ tereitoriale, precum și denumirile acestora. În localitățile unde populația minorităților naționale depășește 20% pe aceste steaguri poate fi menționată denumirea unității administrative și în limba minorității respective, dar va avea aceeași mărime a literelor, caracterelor și culorilor ca și demunirea oficială în limba română și va fi ampalsată sub aceasta din urmă. Proiectul mai stabilește că modelul de steag va fi supus dezbaterii publice și consultării locuitorilor și Ministerul Dezvoltării, cu avizul comisiei naționale, va elabora proiectul de hotărâre și îl va supune aprobării Guvernului. Unitățile administrativ teritoriale vor arbora steaburile proprii numai la sediile unităților administrației publice locale și ale instituțiilor de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia și numai împreună cu drapelul României și drapelul Uniunii Europene, la același nivel. Steagurile proprii vor putea fi folosite și cu prilejul unor manifestări de interes local, acțiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăși ca număr și dimensiune drapelele României și Uniunii Europene. Municipiile, orașele și comunele vor putea arbora și steaguri ale județelor respective, împreună cu steagurile proprii. Drapelele și steagurile proprii, ale județelor vor încadra cele două steme, stema României și cea proprie a unității administrativ teritoriale, în toate cazurile stema României fiind așezată în stânga. Proiectul conține și sancțiuni astfel că nerespectarea prevederilor va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei și cu confiscarea steagului care nu respectă aceste prevederi.
Proiectul va fi discutat mai întâi de Senat, Camera Deputațiilor fiind decizională. În ambele, alianța USD-UDMR are o majoritate confortabilă, aproape ca pe vremea FSN-ului lui Iliescu, așa că este foarte probabil ca acesta să treacă cât de curând.
Compromis guvernamental
Compromisul în privința steagurilor secuiești vine după ce în Programul adoptat de actualul Guvern la instalare s-a introdus prevederea că va fi stabilit cadrul legal pentru ca autoritățile locale să poată arbora steagurile unităților administrativ-teritorial pe care le reprezintă, numai pe instituțiile proprii și împreună cu drapelul României și cel al UE. Totuși, parlamentarii opoziției au declarat că acesta este doar un pas premergător pentru amplificarea retoricii maghiare privind autonomia pe criterii etnice în centrul țării și denotă disponibilitatea la compromis a PSD-ului condus de Victor Ponta care nu demult avea un discurs politic naționalist care blama acțiunile în privința autonomiei cerute de lideri politici maghiari.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
