Declaratia politica anexata tratatului, prezentata ca o victorie a diplomatiei romanesti, reprezinta, de fapt, doar un document politic lipsit de obligativitatea aplicarii in practica. De altfel, respectiva declaratie nici nu va fi ratificata de Parlament, intrucat nu face parte din corpul tratatului propriu-zis. Catalogata de catre negociatorii romani drept dovada unei evolutii spectaculoase in relatiile romano-ruse, prevederea conform careia Bucurestiul si Moscova vor delega reprezentanti intr-o comisie mixta care sa studieze chestiunea Tezaurului romanesc lasat Rusiei in custodie in anii 1916-1917 nu contine si un termen precis de punere in practica. In aceste conditii, creste probabilitatea ca soarta Tezaurului sa fie ingropata definitiv, in absenta unui orizont de timp care sa confere fezabilitate intentiei celor doua parti. In aceste conditii, textul face, mai degraba, dovada unei concesii a Romaniei, in contrast cu promisiunile preelectorale ale social-democratilor. Aceasta afirmatie este intarita chiar de faptul ca o tentativa de a constitui o astfel de comisie a mai avut loc, dar a esuat rapid. Astfel, in 1997, presedintele de atunci al Dumei de Stat, Ghenadi Selezniov, refuza infiintarea unei comisii romano-ruse pentru restituirea Tezaurului, initiativa a Puterii de la Bucuresti. -Aceasta chestiune ar putea intra in discutie numai daca se pune problema returnarii catre Rusia a valorilor care i-au fost luate in perioada in care a fost ocupata.-
Astfel, in iulie 1999, pedeseristul Gheorghi Prisacaru, actualul presedinte al Comisiei de politica externa din Senat, declara, transant, ca -Romania nu semneaza tratatul cu Rusia pana ce Moscova nu va restitui integral Tezaurul-.
Un alt element de noutate din declaratie este acceptul Rusiei de a condamna, alaturi de Romania, Pactul Ribbentrop-Molotov. Faptul ca Moscova si-a dat OK-ul pe acest aspect denota, intr-adevar, o schimbare de atitudine, intrucat, in 1998, Vladimir Lukin, presedintele Comisiei de politica externa din Duma de Stat, declara ca deputatii de la Moscova nu vor ratifica un tratat politic bilateral cu Romania daca acesta va face referiri la trecutul celor doua state. Aceasta concesie a Moscovei este insa contrabalansata de faptul ca Romania isi va face, in textul anexei, -mea culpa- pentru intrarea in cel de-al Doilea Razboi Mondial alaturi de Germania nazista. Faptul ca Bucurestiul a intors, in final, armele impotriva hitleristilor, devenind, la 23 august 1944, aliat al Rusiei, nu este mentionat insa in textul anexei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
