Dick Marty, insarcinat de Consiliul Europei sa investigheze informatiile conform carora SUA ar fi infiintat centre de detentie secrete, a acuzat guvernele Europei de complicitate si pasivitate in acest caz. Comentariile complica situatia, avand in vedere ca Elvetia cerceteaza cum a fost posibil ca informatia secreta referitoare la posibilele centre de detentie din estul Europei sa ajunga la presa.
Marty, care este membru al parlamentului elvetian, sustine ca este absolut sigur ca aceste centre au existat. -La intrebarea <a transportat si detinut ilegal teroristi in Europa>, raspunsul este, fara indoiala, <Da>. Politica Washingtonului nu a respectat nici drepturile omului, nici Conventia de la Geneva-, a subliniat Marty, in cadrul unei conferinte de presa sustinute la Berna. El afirma ca CIA ar fi rapit circa 150 de suspecti de terorism, pe care i-ar fi tinut in captivitate in centre secrete din estul Europei, unde prizonierii ar fi putut fi torturati. Un exemplu – cazul clericului egiptean Abu Omar, suspect de terorism, care a fost rapit in 2003 de pe o strada din Milano, transportat in Germania si apoi in Egipt. Dick Marty a mai spus ca unele tari europene ar fi colaborat activ, in vreme ce altele ar fi tolerat aceste operatiuni sau le-ar fi privit cu indiferenta. -Este timpul ca europenii sa decida daca vor continua sa tolereze actiunile ilegale ale CIA-.
Minciuna sau nestiinta?
Aceste comentarii tulbura si mai mult apele in Romania, avand in vedere ca Bucurestiul a dezmintit intotdeauna existenta acestor centre secrete. Mai mult, atunci cand secretarul de stat american Condoleezza Rice a vizitat Romania pentru a semna acordul legat de prezenta bazelor americane militare, ea a subliniat ca -este alegerea fiecarui guvern sa coopereze cu serviciile secrete americane-. Numai ca, pana acum, nu au existat probe concludente care sa demonstreze ca vreun guvern european ar fi stiut sau ar fi inchis ochii la activitatile ilegale ale CIA. Dar ancheta lui Dick Marty, -ajutata- si de un fax egiptean interceptat de Elvetia in care era pomenit numele Romaniei, pare a ajunge la concluzii nu prea imbucuratoare pentru autoritatile de la Bucuresti. Daca problema Elvetiei este legata mai mult de scurgerea de informatii, Romania s-a vazut din nou -in corzi- in scandalul bazelor CIA. Iar pana acum, singura reactie a autoritatilor a fost lansarea unei noi invitatii pentru vizitarea bazei de la Mihail Kogalniceanu sau permisiunea acordata centrului de supraveghere prin satelit din Spania, de a fotografia locatiile unde se prespune ca americanii ar fi torturat si detinut teroristi.
De durata
Cu toate acestea, chiar daca Dick Marty s-a convins ca europenii stiau, de cel putin doi ani, de existenta centrelor secrete de detentie, el a subliniat ca ancheta va mai dura cel putin un an. Saptamana trecuta, Parlamentul European a anuntat crearea unei comisii care sa ancheteze acest scandal. Este prima data cand Uniunea Europeana examineaza acuzatiile privind transferul de prizonieri CIA in Europa. Desi comitetul nu va avea atributii legale sa efectueze o ancheta formala, el are o mare importanta politica. El va avea 46 de membri, care vor fi alesi saptamana aceasta la Strasbourg de plenul Parlamentului European. Mandatul comitetului este de un an, dar primul sau raport va fi dat publicitatii in decurs de patru luni, deci exact in perioada in care se va lua decizia privind momentul aderarii Romaniei si Bulgariei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
