Executivul a adoptat implementarea recomandărilor UE pentru educație, sănătate și servicii publice

Guvernul a adoptat astăzi, printr-un Memorandum, Raportul privind implementarea Programului Național de Reformă 2015, Raportul privind implementarea Recomandărilor Specifice de Țară 2015 și documentul sintetic de raportare solicitat de Comisia Europeană în contextul Semestrului european.

Recomandările Specifice de Țară constituie îndrumări anuale din partea Consiliului UE privind direcțiile de reformă pe care statele membre UE trebuie să le abordeze pentru reluarea creșterii economice. Ele sunt realizate pe baza unei analize a performanței economice și sociale din fiecare stat membru pentru anul precedent și țin cont de prioritățile stabilite la nivelul UE în cadrul documentului numit Analiza Anuală a Creșterii. În anul 2015, România a primit patru recomandări, acoperind domeniile: (1) implementarea programului de asistență financiară, (2) consolidarea fiscal-bugetară, (3) piața muncii, educație, sănătate și (4) guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat.

Acestea au fost date publicității în luna mai 2015 și detaliau la punctele 14 și 15 opinia CUE despre sistemele de Educație și Sănătate din România:
„14. România se confruntă cu o serie de provocări în domeniul educației: rata părăsirii timpurii a școlii rămâne cu mult peste media din UE; disponibilitatea și accesul la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari sunt limitate, în special în zonele rurale și pentru comunitatea romilor; participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este încă mult sub media din UE; calitatea învățământului superior și relevanța acestuia pentru piața forței de muncă sunt inadecvate, iar rata de absolvire a învățământului terțiar se clasează în continuare pe penultimul loc la nivelul UE. România a început să ia măsuri pentru depășirea acestor provocări, înregistrând progrese variabile în diferite domenii, dar nu a obținut până în prezent decât puține rezultate concrete vizibile. Se înregistrează întârzieri semnificative în adoptarea strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Pentru perioada 2014-2019 a fost conceput un program național pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, care va intra în vigoare în anul școlar 2015-2016. Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții a înregistrat întârzieri. A fost elaborată o strategie privind învățământul terțiar cu scopul de a spori relevanța învățământului superior prin alinierea mai strânsă a acestuia la nevoile pieței forței de muncă și de a îmbunătăți accesul grupurilor defavorizate la învățământului superior. S-au pus în aplicare măsuri menite să îmbunătățească educația și formarea profesională, precum și programele de ucenicie.
15. Sistemul de sănătate din România se caracterizează prin rezultate slabe în urma tratamentelor, accesibilitate financiară și geografică precară, finanțare scăzută și utilizare ineficientă  a resurselor. Există o dependența mare de serviciile de spitalizare și sistemul suferă din cauza rețelei spitalicești în mare parte ineficiente, a rețelelor de trimiteri slabe și fragmentate și a unui procentaj scăzut de cheltuieli destinate asistenței medicale primare. În plus, plățile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătății reduc în continuare accesibilitatea, eficiența și calitatea sistemului. Diversele măsuri și reforme ale sistemului de sănătate care au fost introduse au redus deficitul de finanțare și au îmbunătățit standardele și eficiența serviciilor. Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, care stabilește cadrul de referință strategic pentru reforma sectorului de sănătate, a fost aprobată în decembrie 2014 și trebuie în prezent pusă în aplicare. Ministerul Sănătății și Casa Națională de  Asigurări de Sănătate au în vedere diverse măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de finanțare a asistenței medicale.”

Recomandările Consiliului UE au fost
-să crească oferta și calitatea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor.
-să adopte strategia națională pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii.
-să continue Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor.

Raportul privind implementarea Programului Național de Reformă 2015 și Raportul privind implementarea Recomandărilor Specifice de Țară 2015 reprezintă o radiografie a gradului de realizare, până la data de 30 septembrie anul curent, a măsurilor cuprinse în planurile de acțiuni pentru implementarea PNR 2015 și, respectiv, RST 2015 aprobate de guvern în luna iulie 2015.

Planul de acțiuni pentru implementarea PNR 2015 cuprinde 182 de acțiuni, iar cel privind RST 2015 cuprinde 28 de acțiuni (cu etape, indicatori, termene de realizare, bugete și instituții responsabile).

Programul Național de Reformă reprezintă instrumentul de implementare, la nivel național, a Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor emblematice care o însoțesc.

Potrivit PNR 2015, reformele prioritare pentru România sunt:

— Politica fiscal-bugetară — sunt avute în vedere:

* Îmbunătățirea gestionării investițiilor publice — în acest sens, la nivelul MFP este în derulare un contract de asistență tehnică cu Banca Mondială cu sprijinul căruia vă fi îmbunătățit procesul de selecție a investițiilor publice;

* Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor — ANAF a continuat procesul de reorganizare și a înregistrat progrese în privința reducerii barierelor administrative și combaterea fraudei în domeniul TVA, stimularea emiterii bonurilor fiscale, generalizarea analizei de risc, extinderea surselor de informații fiscale și creșterea gradului de conștientizare a populației privind obligațiile fiscale. De asemenea, în 2015 ANAF a extins la nivel național proiectul pilot ce vizează munca nedeclarată și evaziunea fiscală, înregistrând rezultate încurajatoare.

— Îmbunătățirea mediului de afaceri — Între măsurile luate se pot menționa: aprobarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020, selectarea unui număr de 175 de proiecte pentru pregătirea Strategiilor de dezvoltare locală în domeniul agriculturii, unul din cele 10 sectoare de viitor prevăzute în Strategia Națională pentru Competitivitate. În ceea ce privește accesul IMM-urilor la finanțare, a continuat implementarea instrumentelor financiare cu alocări de la bugetul de stat și din Fondul European de Dezvoltare Rurală 2007-2013, de care au beneficiat 4.824 de IMM-uri. De asemenea, prin FEDR 2007-2013 au fost finanțate 145 de structuri de susținere a afacerilor (de exemplu, clustere, poli de competitivitate) și 4.324 de întreprinderi, majoritatea IMM-uri, au fost sprijinite să-și dezvolte capacitatea tehnologică.

— Administrația publică — Principalele angajamente asumate în acest domeniu sunt orientate către sporirea eficienței administrației publice (componentele referitoare la descentralizare, management performant, calitatea reglementărilor, reducerea birocrației), îmbunătățirea condițiilor privind locuirea la nivel național, îmbunătățirea administrării fondurilor europene, asigurarea securității rețelelor și a sistemelor informatice și continuarea reformei privind sistemul de achiziții publice.

Obiectivele naționale Europa 2020 sunt:

— Ocuparea forței de muncă — Măsurile au vizat, în principal, asigurarea accesului lucrătorilor la formare pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea capacității de integrare și reintegrare pe piața muncii a persoanelor inactive și a șomerilor de lungă durată. Bugetul asigurărilor de șomaj a finanțat încadrarea în muncă a aproximativ 280.000 de persoane, iar alte aproximativ 255.000 de persoane au beneficiat de programe de formare profesională continuă finanțate din Fondul Social European. Pentru a îmbunătăți calitatea ocupării în mediul rural, în zonele în care posibilitățile de angajare sunt reduse, au fost avute în vedere măsuri destinate dezvoltării antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu, precum și înființarea de noi întreprinderi, fiind create aproximativ 23.000 de locuri de muncă.

— Cercetare, dezvoltare și inovare — Între rezultate, menționăm faptul că de la bugetul de stat au fost finanțate 1.555 de proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane și au fost finalizate șase proiecte de infrastructură mare, iar prin FEDR 2007-2013 au fost finalizate 82 de proiecte de infrastructură. Pentru stimularea creșterii investițiilor private au fost susținute financiar din fonduri naționale și europene 1.062 de întreprinderi pentru implementarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare. De asemenea, a fost finanțată participarea cercetătorilor români la peste 408 proiecte de cercetare-dezvoltare europene și internaționale.

— Mediu și schimbări climatice — S-au înregistrat progrese în operaționalizarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2013-2020 și în aplicarea mai eficientă a legislației de mediu a UE referitoare la evaluarea strategică de mediu și la evaluarea impactului asupra mediului, dar și în modernizarea transportului rutier, feroviar și aerian și în împădurirea sau refacerea terenurilor degradate.

— Surse regenerabile de energie — Prin continuarea aplicării schemei de acordare a certificatelor verzi, în anul 2015, au fost puși în funcțiune peste 800 MW nou instalați în grupuri energetice utilizând surse regenerabile de energie. La creșterea ponderii energiei din surse regenerabile au contribuit, de asemenea, proiectele de investiții finanțate prin fonduri europene dar și proiectele finanțate din Fondul de Mediu.

— Eficiență energetică — 38 de operatori economici au beneficiat în 2015 de finanțări prin schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. Au fost realizate progrese și în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură și confort pentru care, în anul 2015, s-au virat 52,6 mil. lei către 13 unități administrativ-teritoriale.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, au fost contractate 138 de proiecte prin care se vor reabilita termic 49.135 de apartamente.

— Educație — Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România și Strategia națională pentru învățământul terțiar 2015-2020.

— Incluziune socială — Măsurile au urmărit, în special, integrarea socio-economică a persoanelor din grupurile vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, reducerea dezechilibrelor socio-economice între zonele urbane și cele rurale, în paralel cu crearea condițiilor pentru creșterea participării persoanelor dezavantajate pe piața muncii. Prin fonduri europene a fost sprijinită financiar participarea a 51.070 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile la programe integrate de măsuri active sau de calificare/recalificare, iar din bugetul asigurărilor de șomaj a fost finanțată încadrarea în muncă a aproximativ 124.750 de persoane provenind din mediul rural.

— Sănătate — A fost demarată implementarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020.