Extremiștii maghiari nu au habar de Europa, dar inventează „argumentul UE” pentru autonomie

Extremiștii maghiari din România, habar nu au de Europa, dar invocă des diverse norme ale Uniunii Europene pentru a-și întări tezele autonomiste în ceea ce privește pretinsul Ținut Secuiesc. Deși habar nu au care este diferența între Consiliul Europei și Consiliul European, extremiștii din Consiliul Național Secuiesc (CNS) fac confuzie, fie din prostie, fie din rea intenție, între cele două instituții. Mai mult, aceștia nu înțeleg spre exemplu diferența dintre actele cu caracter obligatoriu sau recomandări. Cea de-a doua categorie nu implică vreo obligativitate. Pentru o mai bună înțelegere, Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale (Adunarea Parlamentară) și miniștrii de externe ai statelor membre din UE, dar și din state din centrul și estul Europei. Adesea, Consiliul Europei este confundat cu Consiliul European, care reprezintă reuniunea șefilor de stat și de guvern din UE. Astfel, în baza Recomandării 1201/1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (potrivit căreia în regiunile în care minorităţile naţionale formează majoritatea au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordanţă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică – n.r.), CNS-ul cere Guvernului soluţionarea situaţiei juridice a pretinsului Ţinutul Secuiesc. Evident, recomandarea APCE este susținută ca fiind un act obligatoriu al UE, deși nu are decât o valoare de recomandare a unui organism mult mai general și lax decât UE.

Așadar, extremiștii maghiari vor ca o recomandare a APCE să se transforme într-un act obligatoriu pentru Guvernul de la București, care este acuzat că ar fi încălcat normele UE. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Guvern un răspuns la proclamaţia adoptată de manifestanţii care au participat la „marşul secuiesc” din 10 martie, de la Târgu Mureş, care ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, precum şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Potrivit răspunsului Executivului, reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricăreia dintre ele, dar nu există nicio obligaţie legată de drepturi colective.

„România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale, dreptul internaţional consacrând drepturi individuale pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, care pot fi exercitate împreună cu alţii. Privitor la elementele de reformă administrativ-teritorială, nu există vreo normă de drept internaţional care să impună statelor o anumită configuraţie administrativ-teritorială”, se arată în răspunsul Guvernului. Potrivit Executivului, reforma administrativ-teritorială reprezintă un mijloc pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative a unui stat, pentru o bună guvernare, iar o reformă administrativ-teritorială făcută „în funcţie de criteriu etnic sau principiul segregării” „ar putea afecta grav funcţionarea statului, convieţuirea dintre majoritate şi minoritate, precum şi regimul de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanelor care trăiesc pe teritoriul statului respectiv”.

„În ceea ce priveşte Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (potrivit căreia în regiunile în care minorităţile naţionale formează majoritatea au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordanţă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică – n.r.), acest document nu are valoare juridică obligatorie şi, pe cale de consecinţă, nu impune statelor obligaţia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. (…) România nu are vreo obligaţie, în baza dreptului european, de a-şi modifica ordinea administrativă internă şi de a constitui unităţi administrativ-teritoriale în funcţie de criteriul etnic, cultural sau istoric”, se arată în document. Din tot răspunsul Guvernului, care explică juridic chestiunea, extremistul Izsak Balazs nu a înțeles nimic și își continuă teza cum că regulamentele UE sunt obligatorii pentru statele membre. Asta deși i s-a explicat foarte clar că norma invocată de el nu este de la UE, ci de la APCE, și nu are caracter obligatoriu, ci doar de recomandare. Cu toate acestea, preșdintele CNS o ține pe al lui ca într-un banc cu „Radio Erevan”. Cu astfel de extremiști cu o capacitate redusă de argumentație, maghiarii autonomiști nu vor reuși decât să se facă de râs.