Fostii taranisti si fostii democrati se lupta pentru -hegemonia- populara

Desi doctrina populara atat de la moda in Occident a facut numeroase -victime- si in fascinabila Romanie – dandu-se cunoscutele si acerbele lupte intre cele mai diverse si perverse forte politice cu asemenea veleitati – ultimul sondaj de opinie realizat de INSOMAR nu releva cine stie ce popularitate a -popularilor- autohtoni. Pe langa fostii taranisti, transformati in populari, avem formatiunea formata pe criterii etnice UDMR, in rest mai aparand: popularii rezultati in urma transformarii democratilor; aripa disidenta din PRM condusa de Ciontu si -ideologia- fostului PUR, metamorfozat in partid conservator si care se crede al naibii de -popular-, desi sondajul INSOMAR il crediteaza cu mult sub pragul electoral.

Sigur ca actualul PPCD, deja afiliat la PPE, nu vede cu ochi buni toata vanzoleala celorlalte forte politice dornice brusc de -popularitate- europeana, mai ales ca respectivii veleitari vin din zone nu prea -populare- intr-o democratie normala. Pe de alta parte, sa nu uitam ca partidul lui Boc via Basescu este si parlamentar, si la putere.

In ceea ce priveste relatia cu proaspatul partid popular condus de Emil Boc, nu faptul ca scrisoarea de afiliere trimisa de acesta la PPE purta o sigla care continea trandafirul social-democrat cred ca constituie o problema pentru partidul lui Ciuhandu, ci mai degraba -traditia- de stanga si radacinile feseniste ale partidului fondat de Roman si mosit de Basescu. Si in ceea ce priveste initiativa constituirii unui forum de discutii intre cei care se proclama a fi -populari-, aceasta este revendicata atat de fostii taranisti, cat si de fostii democrati, respectiv Ciuhandu si Frunzaverde. Crestin-democratii sustin ca ei sunt singurii care nu si-au schimbat doctrina adoptata cu care au aparut dupa decembrie *89, desi si aici e de discutat. Liderul PPCD, Gheorghe Ciuhandu, si vicele democrat Sorin Frunzaverde se vor intalni pe data de 12 iulie pentru a discuta despre posibilitatea organizarii unui forum de dezbateri intre cei care se revendica a fi populari. -Trebuie sa invete ce inseamna crestin-democratia si, fara urme de modestie, ei trebuie sa invete acest lucru de la noi, fiindca suntem singurii care nu ne-am schimbat doctrina-, a declarat vicepresedintele PPCD, Zoea Radulescu, care s-a aratat nemultumita de faptul ca democratii nu au facut decat sa preia vechea motiune a lui Traian Basescu, schimbandu-i partial titlul, fara sa introduca in platforma-program principiile crestin-democrate.

Totusi, Sorin Frunzaverde a confirmat faptul ca pe 12 iulie va avea o intalnire cu Gheorghe Ciuhandu, dar a adaugat ca posibilitatea colaborarii dintre democrati si alte formatiuni de orientare populara va fi analizata in cadrul PD abia dupa alegerea structurilor de conducere ale acestei formatiuni.

Cat priveste raporturile cu Partidul Conservator al lui Voiculescu, liderii PPCD au tinut sa precizeze ca acesta nu a fost de fapt invitat de PPE pe langa grupul parlamentar din Parlamentul European – cum au afirmat liderii PC -, ci de un oarecare partid de sorginte populara din Italia. PPCD atrage atentia conducerii PC ca liderii PPE isi verifica oamenii si ca Rezolutia PPE nr. 7 din 2004 este aproape identica cu punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara- si deci atunci ar trebui ca parlamentarii lui Voiculescu sa sustina in parlament legea lustratiei. Zoea Radulescu a precizat ca discutiile cu acestia nu vor putea avea loc decat in momentul in care PC isi va insusi atat legea lustratiei, in forma conceputa de George Serban, cat si legea proprietatii. Doamna Radulescu a atras atentia asupra faptului ca popularii din UE, in ciuda pragmatismului care ii caracterizeaza, nu vor accepta in structurile lor persoane care au facut parte din fosta nomenclatura comunista si securista.

Analistii politici considera ca atat democratii, dar mai ales proaspetii conservatori nu au prea mare credibilitate pe scena politicii romanesti, cum reiese din declaratia lui Alfred Bulai: -Problema este ca in acest moment democratii nu au credibilitate pe scena externa. Un partid care isi schimba radical optiunea ideologica este monitorizat o perioada pentru a se vedea in ce masura miscarea sa este rezultatul unei transformari firesti. Din acest motiv, PD ar avea nevoie de un certificat de buna purtare, care ar putea fi reprezentat de PPCD, deoarece o fuziune cu UDMR este mai dificil de realizat. Problema este in ce masura aceste negocieri vor reusi, deoarece crestin-democratii, chiar daca nu sunt reprezentati in legislativ, vor cere destul de mult: pozitii in parlament, in guvern. Ramane de vazut insa cat vor fi dispusi democratii sa cedeze. In contextul in care ei vor avea semnale din partea PPE ca vor fi acceptati in familia populara si fara PPCD, PD ar putea fi mult mai interesat de PC, care i-ar putea asigura un suport mediatic puternic. Pe de alta parte, Dan Voiculescu nu a manifestat pana acum dorinta de a deveni o simpla componenta a unui alt partid si cred ca el ar cere mult mai mult in eventualitatea unei fuziuni-.

Asadar, viitorul mai apropiat sau mai indepartat al miscarilor de trupe si orientarilor populare, atat la nivel european, cat si national, va decide autenticitatea si valabilitatea partidelor populare romanesti si implicit rolul pe care acestea – singure sau reunite intr-un forum popular – il vor putea juca in politica de la Bucuresti.