Functionarii integrarii mai au mult de urcat pe muntele comunicarii

Functionarii publici insarcinati cu coordonarea si gestionarea programelor de finantare europene sunt inca corigenti la gasirea unei formule posibile de comunicare, de dialog cu potentialii beneficiari romani ai fondurilor comunitare. Pregatiti mai mult ca tehnicieni si mai putin ca promovatori ai acestor proiecte de finantare, directorii de programe si subordonatii lor au aerul unor -boboci- abia intrati in painea europeana. Astfel, dupa ani buni de cand se incearca implementarea unor programe de tipul SAPARD, PHARE sau ISPA, acesti functionari se gasesc inca in stadiul in care, asa cum i-a definit si ministrul integrarii, Alexandru Farcas, -abia acum invata sa comunice-. Trista constatare in conditiile in care fonduri importante nu pot fi contractate datorita faptului ca cele doua parti, gestionarii si potentialii beneficiari ai banilor comunitari, nu reusesc sa gaseasca un limbaj comun care sa incurajeze si sa favorizeze depunerea si aprobarea unor proiecte viabile de finantare. De altfel, cea de-a doua zi a seminarului, organizat de Ministerul Integrarii pe tema transparentei si integritatii in gestionarea fondurilor UE in Romania, a dovedit pana de idei si de solutii in care se afla cei insarcinati cu coordonarea acestor programe pentru a contracara tocmai acest deficit de informare, sesizat si de oficialii Delegatiei Comisiei Europene de la Bucuresti.

Pierdut muza comunicarii. Recompensa substantiala gasitorului

Carenta comunicarii, diagnosticata inca din prima zi a seminarului, avea sa treaca rapid intr-un con de umbra, reprezentantii agentiilor insarcinate cu gestionarea programelor de finantare europeana preferand sa vina cu dari de seama, prezentari si statistici care priveau mai mult rezultatele obtinute la acest moment. Multe cifre, insa realizari modeste, ca o consecinta a accesului deficitar al partilor interesate la informatiile privitoare la modul de obtinere al unei astfel de finantari. Desi agentii precum SAPARD au aratat prin directorul general Gheorghe Corbu ca depun eforturi in aceasta directie prin organizarea unor serii de manifestari – conferinte, seminarii, colocvii, targuri de investitii – dar si prin publicarea si distribuirea unor serii de brosuri, pliante, ghiduri ale solicitantului, limbajul strategic folosit reprezinta insa principala piedica in absorbtia fondurilor avute la dispozitie. La aceasta se mai adauga si procedura destul de greoaie in unele cazuri de aprobare a unor proiecte de finantare. Conform responsabilului programului ISPA, Eugen Teodorovici, au fost consemnate intervale chiar si de doi ani de zile de la prezentarea proiectului si pana la semnarea contractului de finantare. -Banii vin, dar lumea se intreaba unde sunt acestia, care sunt realizarile-, a incercat astfel sa explice Teodorovici lipsa de incredere manifestata de populatie, si nu numai, fata de gestionarea programelor de finantare, asa cum reiese din datele ultimului sondaj IRSOP. Neglijand modul in care este prezentata informatia potentialului beneficiar, reprezentantii acestor programe au marsat ieri mai mult pe caracterul transparent al procedurii de obtinere a finantarii, problema gasirii de solutii pentru contracararea deficitului de comunicare punandu-i rapid in incurcatura pe participanti.

Farcas: -Deficit de informare, rezulta deficit de incredere-

-Cea mai mare provocare pentru Romania este aceea de a crea la nivel local structuri capabile sa administreze aceste fonduri. Cu cat se obtin mai multe fonduri, cu atat suspiciunea este mai mica-, a afirmat insarcinatul cu afaceri al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Georgio Picarrelli, raliindu-se totodata la solicitarea ministrului integrarii ca participantii sa vina cu propuneri pentru solutionarea acestei stari de fapt. Cum acestia nu se prea inghesuiau sa vina cu ideile respective, Farcas le-a luat povara de pe umeri anuntand ca de la inceputul acestui an ministerul sau impreuna cu Delegatia au stabilit o strategie de comunicare publica, bazata pe mai multe module ce vizeaza programele PHARE, ISPA, SAPARD si programul de coeziune economica si sociala, strategie prin care se urmareste ca fiecare astfel de program sa-si dezvolte o comunicare specifica in domeniul lor de activitate, fiind deja puse fonduri la dispozitie in acest sens. Desi a salutat faptul ca exista vointa si efortul de informare a publicului, in general, si a celor specializati, in special, ministrul a atras atentia asupra necesitatii -construirii mesajului specific catre publicul tinta-. -Mai putin de 15% din fonduri sunt acordate sub forma de granturi persoanelor fizice, micilor intreprinderi sau ONG-urilor, restul de 85% fiind orientate catre comunitatile locale, judete sau institutiile publice-, a precizat Farcas, punand aceasta realitate pe seama limbajului nepotrivit folosit pentru informarea potentialilor beneficiari. La randul sau, Gheorghe Corbu a anuntat ca Agentia SAPARD are in vedere o campanie de informare la nivelul mediului rural prin intermediul elevilor si studentilor de la liceele si universitatile cu profil economic si agro-industrial, tinerii urmand sa mearga in teritoriu spre a distribui pliante si a purta discutii cu persoanele fizice, producatorii si persoanele juridice pentru popularizarea problemei finantarii europene. De asemenea, SAPARD mai vizeaza, pana la sfarsitul acestui an, redactarea unor indrumare -pentru a fi pe intelesul tuturor aplicantilor-, in care aspectele tehnice ar urma sa fie traduse in termeni mai acesibili. Unii participanti la seminar au criticat o astfel de masura, argumentand ca, in cazul in care aplicantul nu poate intelege macar un limbaj tehnic minim, atunci apar semne de intrebare asupra capacitatii de implementare a proiectului de catre respectivul doritor. Mai mult chiar, directorul Directiei Generale de Dezvoltare Regionala, Gabriel Friptu, s-a indoit chiar si de capacitatea presei -de a intelege ceea ce transmitem-. Reprezentanta Centrului de Informare Europeana, Angela Filoti, a atras la randul sau atentia asupra viabilitatii si eventualului succes al strategiei nationale de comunicare invocata de Farcas. -Suntem in faza de pionierat la capitolul comunicare in mediul rural. In prezent, nu exista o strategie nationala cu adevarat, ci doar o coperta. Trebuie intarita coordonarea intre aceste strategii pentru a putea vorbi de un produs national-, a conchis Filoti, pledand pentru un parteneriat al autoritatilor abilitate cu factorii mass-media pentru elaborarea mijloacelor de informare. Pe aceeasi linie, Georgio Picarrelli s-a pronuntat si pentru implicarea societatii civile si a ONG-urilor in acest proces de informare. -Transparenta si integritate inseamna cum sa comunici modul in care sunt folosite si gestionate fondurile. Aici, mesajul e mai slab in acest moment-, a concluzionat oficialul european, aratand insa ca aceasta situatie nu este una particulara, specifica tarii noastre, ci se regaseste si la nivelul altor tari europene si chiar a Comisiei Europene. De altfel, CE a infiintat de curand un portofoliu de vicepresedinte, acesta fiind insarcinat cu elaborarea unei strategii de comunicare mai eficiente ca raspuns la datele unor sondaje efectuate la nivelul cetatenilor Uniunii Europene, conform carora acestia percep respectiva institutie ca fiind -distanta si neprietenoasa-.