Dupa zeci de ani de tacere oficiala privind destinele tarii, zarva parlamentara care a urmat revolutiei a socat opinia publica. Cu un intermezzo caragialian – certurile din noptile tarzii ale CPUN-istilor – dezbaterile din parlament au oferit show-uri tragi-comice, aruncand in derizoriu scena legislativului.
Imaginea parlamentului s-a degradat, astfel, in timp virand spre pozitii codase in topurile increderii, in fruntea carora se afla armata si biserica.
Prima institutie democratica a Romaniei a pierdut, astfel, uneori pe nedrept, simpatia populatiei din cauza polemicilor colorate care au generat o acuta senzatie de inutilitate. Avand ca menire legiferarea, in urma dezbaterilor politice, parlamentul este judecat aspru de opinia publica si sanctionat cu note de corigenta, ignorandu-se faptul ca principalul sau -job- in lumea democratiei se leaga tocmai de actiunea care i-a determinat si numele: parlare. Vorbaria goala din parlament, coroborata cu traficul de influenta al reprezentantilor sai au mutat centrul de greutate al atentiei publice intr-o zona frivola.
In pofida acestor impresii, parlamentul ramane, in sine, cea mai democratica institutie, tribuna de pe care se pot lansa criticile la adresa gafelor puterii, scena de manifestare a opozitiei. Democratia respira astfel, in primul rand, prin parlament, acolo unde diferenta de opinie nu este pasibila de pedeapsa, fiind chiar ocrotita institutional. Prin reprezentativitatea data de votul maselor, legislativul are, conform Constitutiei, puterea de a controla executivul, cel care are parghiile de actiune. Principala misiune a legislativului este sa livreze legi, iar a executivului, sa le execute.
Acest truism al democratiei a fost insa abrogat in Romania in actuala legislatura. Cifrele oficiale arata ca parlamentul a fost invadat de legi si ordonante guvernamentale, peste 90% din produsele scoase pe piata de legislativ fiind -made in Palatul Victoria-. Condus cu o mana forte, partidul majoritar s-a exprimat cu prioritate prin echipa guvernamentala, transformandu-si deputatii si senatorii in rotite din masina de vot. Cu un efectiv urias in raport cu bugetul si populatia Romaniei, parlamentul a consumat aproape inutil 130 miliarde de lei anual pe salariile alesilor, care, desi s-ar fi vrut atacanti de frunte pe terenul legislativ, s-au trezit intr-un ofsaid prelungit. Productia de ordonante guvernamentale la hectar a creat astfel impresia ca Romania putea fi condusa direct de la Palatul Victoria, fara cheltuieli legislative, transformand sistemul democratic intr-unul autocratic, la nici 20 de ani -brucanici- de la revolutie.
Regulamente pentru linistea puterii
Modificate in tromba la inceputul legislaturii, regulamentele celor doua Camere au diminuat rolul dezbaterilor parlamentare, punand opozitia la colt. Mutarea polemicilor legislative in spatiul restrans al comisiilor parlamentare si votarea fulger a proiectelor in plen au marit viteza de adoptare, dar au redus viteza de exprimare democratica. Concepute cu scopul de a reduce spatiul de joc al partidelor de opozitie, noile regulamente au ajutat puterea sa isi impuna vointa, ignorand cu usurinta opiniile contrare, amendamentele uneori constructive ale inamicilor politici. Guvernul a folosit aceasta facilitate furnizand proiecte pe banda rulanta care au primit OK-urile parlamentare fara mari emotii.
Astfel, eliminarea conditiei cvorumului la dezbaterile pe articole, discutarea in plen doar a articolelor cu amendamente au facut ca proiectele sa treaca fulger, fara prea multe sanse de a fi imbunatatite, ceea ce a determinat aparitia de legi schioape pe piata si nevoia modificarii lor. Parlamentul a fost redus, astfel, la minimum, cu statutul de anexa a guvernului – o depreciere care nu alarmeaza, din pacate, opinia publica, ci doar exegetii politici.
Parlamentarii PSD nu recunosc ca au fost calcati in picioare
-In pofida ostilitatilor dintre masa parlamentara pesedista si crema guvernamentala-, liderul grupului senatorial al partidului majoritar, Ion Solcanu, ia apararea Cabinetului Nastase. Avalansa de proiecte livrate parlamentului de Palatul Victoria este explicata sec de senatorul PSD, prin prioritatea legislativa a guvernului, ca o putere atribuita special de Constitutie.
-Camera si Senatul au adoptat aproximativ 900 de legi fiecare-, dar nu au inghitit pe nemestecate proiectele guvernului, remarca Ion Solcanu. Modificarile si amendamentele aduse pe scena legislativului sunt o dovada ca parlamentarii si-au manifestat personalitatea nelasandu-se striviti de guvern. Liderul grupului senatorial PSD arata ca doar conventiile, tratatele si memorandumuri internationale au trecut fara a fi -alterate- in parlament – aceasta neinsemnand insa o depersonalizare a legislativului. -In rest, nu se poate spune ca au intrat cu prioritate proiectele guvernului, ci, pur si simplu, guvernul are acest drept, de a cere dezbaterea lor cu prioritate, ceea ce s-a intamplat doar in 100 de cazuri- – sustine Ion Solcanu.
Chiar si -avocatul- pesedist al guvernului are o nemultumire privind raporturile dintre executiv si legislativ din acest mandat: afluxul ordonantelor de urgenta. -Este anormal sa existe un numar atat de mare de ordonante de urgenta care nu se justifica de fiecare data-. Subiectul a fost abordat si la faimoasa intalnire -lacustra- de la Snagov, dintre parlamentari si guvernamentalii PSD, cand presedintele partidului majoritar a decis, conform spuselor lui Solcanu, limitarea la strictul necesar a ordonantelor de urgenta. El crede insa ca se impune reglementarea precisa prin Constitutie a campului ordonantelor de urgenta, astfel incat executivul sa nu mai poata abuza.
Concluzia liderului de grup senatorial este ca raporturile dintre parlament si guvern au fost absolut corecte (…), parlamentarii fiind in general multumiti de situatia actuala. -Mai mult, pentru incalzirea relatiilor, premierul a deschis accesul staff-urilor grupurilor parlamentare la sedintele de guvern. Conform datelor lui Ion Solcanu, initiativele parlamentarilor PSD fara aport guvernamental au fost promovate in raport de 70-75%, cifra satisfacatoare in statisticile puterii.
Liberalii reclama partidul-monolit
Liberalii sunt revoltati de tinerea parlamentului sub papucul guvernamental: -Asistam la o tendinta fara precedent a executivului de a-si subordona legislativul-, arata Crin Antonescu, seful grupului PNL din Camera Deputatilor. El explica acest fenomen prin -tendinta PSD de a nesocoti orice forma de opozitie si orice diferenta de opinie – ceea ce se manifesta, de altfel, si in administratia publica locala, unde sunt subordonate inclusiv institutiile independente-. Aceasta pentru ca -Adrian Nastase imagineaza un partid-monolit in care un singur om hotaraste, iar niste membri PSD trebuie sa duca la indeplinire hotararile de partid-, explica Crin Antonescu.
In doi ani de zbatere parlamentara, liberalii au inregistrat cateva succese sporadice si in aceste cazuri textele lor fiind insa amendate prin negociere cu reprezentantii puterii, cum ar fi Legea accesului la informatii sau Legea partidelor. In marile proiecte nu a fost insa dialog, arata deputatul PNL, apreciind ca numai 5% din initiativele liberalilor au avut succes, trecand barierele dezbaterilor parlamentare pentru a fi adoptate.
In pofida acestor blocaje, liberalii merg mai departe: -Noi ne facem datoria de opozitie mai departe, urmand ca nota de plata sa fie platita la urmatoarele alegeri-.
Totusi, pentru reglarea situatiei, Crin Antonescu are in buzunar cateva solutii. Dincolo de limitarea prin Constitutie a abuzurilor guvernamentale, se impune modificarea regulamentelor parlamentare care au anulat practic posibilitatile de exprimare ale opozitiei. De aceea, la Camera, PNL a depus o initiativa care introduce, printre altele, unele posibilitati de control parlamentar asupra executivului cerandu-li-se ministrilor sa raspunda personal la intrebarile deputatilor – dupa cum arata liderul grupului liberal din Camera Deputatilor.
PD arata ca guvernul foloseste arme dictatoriale
Democratii sunt la fel de nemultumiti de anularea parlamentului in acest mandat, invocand si acuza internationala adusa Romaniei privind excesul de ordonante. -Ceea ce au facut pana acum reprezentantii guvernului a fost ridiculizarea parlamentului-, arata vicepresedintele Senatului, Viorel Pana. Demnitarul democrat explica toate acestea prin lipsa de incredere a guvernului in propriii parlamentari, prin raporturile tensionate dintre oamenii lui Nastase si cei ai lui Iliescu, foarte multi dintre parlamentari fiind considerati oamenii Cotroceniului, si prin -aroganta lui Adrian Nastase, care foloseste arme dictatoriale-.
Senatorul Pana remarca faptul ca minimalizarea opozitiei in parlament a facut ca dezbaterile sa se mute in conferintele de presa. De aceea, una dintre solutii ar fi modificarea regulamentelor care, pe mana actualei puteri, a stricat echilibrul in Parlament – -una e sa iei decizii in plenul parlamentului si alta in 11 oameni, cati sunt la comisii; practic s-a luat tribuna de manifestare a opozitiei-. Revenirea la vechea forma a regulamentelor, care lasau opozitia sa se manifeste in plen, ar trebui cuplata cu modificarea Constitutiei, care sa prevada strict regimul urgentelor. In actuala situatie, Partidul Democrat nu a reusit sa-si impuna proiectele, acestea fiind distruse -din fasa- – cu cateva exceptii in materia administratiei publice locale la Camera Deputatilor si a protectiei sociale, la Senat. Rata de -succes- a initiativelor PD este de 1 la 6, dupa cum arata Viorel Pana, fost lider al grupului senatorial democrat.
Aroganta si infatuarea guvernantilor – acuzele principale ale PRM
Peremistii sunt cei mai virulenti la adresa guvernantilor – carora nu le-au girat prin vot investitura. -De la inceputul acestei legislaturi, Cabinetul Nastase a manifestat un dispret funciar si aroganta in relatiile cu parlamentul-, afirma Augustin Bolcas, liderul grupului PRM din Camera Deputatilor. El este nemultumit de numarul mare al ordonantelor de urgenta si de intarzierea si aroganta cu care ministrii au raspuns la intrebari si interpelari. In plus, Bolcas remarca suntarea parlamentului si prin asumarea raspunderii guvernamentale fara justificare, pe care o considera -o totala lipsa de barbatie-.
Cauzele acestui comportament guvernamental sunt, dupa opinia deputatului Augustin Bolcas, -dorinta Cabinetului de a fi factotum, frica viscerala fata de orice parere contrara, precum si impunerea intereselor de clan, cum ar fi cazurile Tutunul Romanesc si RAFO-Onesti-.
Peremistii au fost vaduviti de operele lor legislative, unele dintre acestea fiind copiate de guvern – arata Bolcas, invocand exemplul -Cornul si laptele-, considerat a fi plagiatul puterii dupa initiativa unui deputat PRM. Celalalte initiative purtand semnatura peremista au fost respinse cu majoritatea lor covarsitoare, prin avize negative -absolut ridicole- ale guvernului, ceea ce a facut ca numai trei-patru legi sa incheie procesul de adoptare din cele 200 de proiecte lansate pe piata, conform spuselor deputatului peremist.
UDMR vede in roz relatiile Parlament-Guvern
Partener de guvernare neoficial al PSD – in sensul neinscrierii in Cabinet – UDMR a inregistrat succese in aceasta legislatura, motiv pentru care reprezentantii sai au cuvinte de lauda la adresa guvernului. -Relatiile au fost in general corecte-, apreciaza Kelemen Attila, liderul grupului UDMR din Camera Deputatilor. El recunoaste ca guvernul trebuia sa nu apeleze la atat de multe ordonante, dar trateaza cu indulgenta acest exces de zel, considerand ca uneori Cabinetul Nastase a fost impins sa apeleze la aceasta solutie pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar, dar si pentru ca -e tentant sa rezolvi asa problemele-. Datorita ajutorului pe care l-au dat partidului de guvernamant prin votul in parlament, maghiarii au inregistrat o -rata de satisfactie- de 80%. Aceasta este cifra inaintata de deputatul Kelemen Attila, care apreciaza ca o mare parte din interesele UDMR au fost satisfacute – printre care prevederile din domeniul administratiei publice locale (pentru dreptul utilizarii limbii materne in relatiile oficiale) si cele din legile restitutioniste. Rezultatul analizei protocolului PSD-UDMR releva o cifra si mai mare de reusita – 85%, ca urmare a unor interese suplimentare, nelegislative, satisfacute in aceasta legislatura.
90% din legi au fost impuse de Guvern
Creat special ca o interfata intre guvern si parlament, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul demonstreaza cu cifre harnicia guvernamentala in aceasta legislatura. Astfel, la jumatatea mandatului, productia de legi aparute pe piata in actuala legislatura si intrate in vigoare depaseste cifra de 700. Dintre acestea, peste 90% reprezinta vointa guvernului. Astfel, din cele 720 de legi, 302 sunt proiecte pentru adoptarea unor ordonante de urgenta ale executivului, 136 sunt proiecte pentru aprobarea de ordonante emise in baza unor legi de abilitare si 219 – alte proiecte emise de guvern, in conditiile in care numai 63 de legi au fost opera eclusiva a parlamentarilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
