Fostul președinte Ion Iliescu a acuzat miercuri în termeni duri participarea României la războiul din Irak, în ciuda faptului că el însuși a trimis trupele acolo în 2003, pe vremea când era șef al statului. El a fost susținut și de Mircea Geoană, care a „strecurat“ însă și o gafă diplomatică atunci când a dezvăluit aranjamentele „de culise“ pe care le-am făcut cu americanii.
„Întrebarea este de ce noi, românii, am fost implicați într-o acțiune nesăbuită, care ne-a costat și resurse și vieți omenești? Pe viitor, trebuie să fim mult mai atenți la angajamentele internaționale și să nu ne mai angajăm orbește în a ne asuma răspunderea, în a accepta sau refuza“, a declarat Iliescu cu ocazia la lansării cărții „Războiul din Irak – războiul de 3 trilioane de dolari“, a celebrului economist Joseph Stiglitz.
Astea nu se spun!
Președintele PSD, Mircea Geoană, a apreciat drept „corecte“ spusele lui Ion Iliescu, în ciuda faptului că, la rândul său, a contribuit din plin la trimiterea militarilor români în Irak, din postura de ministru de externe pe care o ocupa în acel moment.
Fostul diplomat a scăpat și o gafă diplomatică, afirmând că „după o participare loială alături de partenerii noștri internaționali, dividendele economice, justificate, nu au apărut pentru România, contrar discuțiilor care au avut loc cu administrația americană“.
În primul rând, declarația lui Geoană poate pune într-o postură ușor delicată SUA, care poate fi acuzată că a negociat „pe bani“ implicarea într-un război.
În al doilea rând, liderul PSD a vorbit „cu toată gura“ de o negociere de altfel ilegală potrivit legii internaționale, în condițiile în care două state nu pot dispune după bunul lor plac de economia unui alt stat suveran.
Care a fost contextul?
Declarația lui Iliescu e cu atât mai ciudată cu cât el a recunoscut că „răspundeam la comenzi“ acum câțiva ani – venite, desigur, de la americani.
Cel mai probabil, Iliescu vrea să se prezinte în această perioadă ca un intelectual pacifist, de stânga, și să-și „pună cenușă în cap“ pentru sprijinirea unei administrații „războinice“.
În acea perioadă însă, participarea la război alături de americani a fost benefică pentru consolidarea poziției externe a României, fiindcă ne-a întărit alianța cu cel mai important stat al lumii și a arătat că țara noastră „își plătește datoriile“. Iar românii erau datori americanilor, întrucât americanii forțaseră intrarea României în NATO cu un an înainte. Fără NATO, România nu numai că ar fi fost mai puțin sigură, dar cu certitudine nu ar mai fi reușit să adere nici la UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
