Liderii USL au avut ieri de nevoie de o consfătuire separată pentru a se pune de acord despre modalitatea în care ar putea fi efectuate interceptările telefonice și de corespondență în România și despre cum să fie stipulate aceste lucruri tocmai în Constituție. Astfel, premierul Victor Ponta a descins ieri la Comisia pentru revizuirea Constituției, condusă de Crin, și a cerut o întrevedere cu acesta în biroul său senatorial. Dacă, miercuri seară, Antonescu afirma că este posibilă o reducere a termenului la 24 de ore (maxim fiind 48 de ore în prezent -n.r.) în care procurorul poate dispune interceptarea unor convorbiri fără a avea mandat judecătoresc, lucrurile s-au lămurit ieri și s-a decis că un mandat de ascultare fără acordul judecătorul poate fi dat de procuror numai pentru 48 de ore. Hotărârea de ieri reflectă practic poziția PSD care a insistat zilele acestea ca interceptările să nu se mai facă decât cu mandat de la judecător. În schimb, în general, parlamentarii PNL au fost de părere că există în prezent multe riscuri la adresa securității naționale care ar putea fi exploatate în cazul în care aceste interceptări se vor face numai prin căi birocratice și cu avizul judecătorului. Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că în cazul interceptărilor social-democrații susțin varianta ca acestea să fie autorizate doar de judecător, însă din "considerente practice" se va menține termenul de 48 de ore în care acestea pot fi dispuse de procuror. "În privința interceptărilor, se schimbă un lucru important și anume nu vor mai exista nici măcar pe siguranță națională mandate date doar de procuror, și acolo trebuie avizul judecătorului. Însă pentru considerente practice, „cele 48 de ore sunt necesare”, a declarat premierul. „Pe 48 de ore poți să ai încredere în procuror, că este magistrat și își poate asuma aceasta răspundere”, a spus Ponta.
Rezultatele referendumului din 2009, confiscate de USL
După ce a fost organizat și declarat legal un referendum în 2009 pe tema reducerii numărului de parlamentari la 300, în cele din urmă, PSD și PNL au căzut de acord pentru trecerea în Constituție a unui număr maxim de 300 de parlamentari la care se vor adăuga și circa 20 de parlamentari ai minorităților naționale. Amendamentul susținut de PSD și PNL limitează numărul deputaților la 300. Astfel, articolul 62 alineatul 3 din Constituție va prevedea că "numărul deputaților nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanții minorităților naționale. Senatorii vor reprezenta regiunile administrativ- teritoriale". În favoarea acestui amendament s-au exprimat parlamentarii PSD, PNL, în timp ce parlamentarii PDL și PPDD s-au abținut, fiind întrunite 15 voturi "pentru", 1 "împotrivă" și două abțineri. Ulterior, amendamentul PDL care instituia limitarea numărului maxim de parlamentari, atât deputați cât și senatori, la maximum 300 de membri a fost respins.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
