După cum ne-am obișnuit an de an, oamenii politici și profitorii Revoluției din decembrie 1989 ies mereu în față în decembrie, întinând memoria tinerilor care au avut curajul să se sacrifice în ploaia gloanțelor trase de organele represive, pentru libertate și democrație. Dincolo de colivă, coroane și parastase, la aproximativ 20 de ani de la Revoluție, constatăm că nu s-a făcut nimic, în timp ce simbolismul jertfei acestor martiri, dincolo de orice teorie complotistă, a fost împroșcat cu noroi de către nomenclatura eșaloanelor inferioare din fostul PCR, transformată peste noapte în adevărații profeți ai democrației. O democrație de carton și o Românie pătată de sângele nevinovaților care au visat să schimbe tirania în libertate în zilele lui decembrie 1989. În acest context, președintele PNȚCD Timiș, Gheorghe Ciuhandu, a cerut ieri, în cadrul unei ședințe festive de comemorare a victimelor Revoluției de la Timișoara, promovarea legii lustrației, întrucât așteptările revoluționarilor din decembrie 1989 nu s-au împlinit după 19 ani decât într-o mică măsură. Și pe bună dreptate, foștii securiști și fostele cadre ale PCR activează fără nicio problemă în viața publică, în politică sau în justiție, într-o Românie membră a UE și a NATO. Procesul decomunizării societății românești a rămas undeva pierdut la începutul anilor '90, iar legea lustrației – un simplu proiect legislativ pasat dintr-o mapă într-alta, de la o guvernare la alta. "Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara nu și-a pierdut actualitatea, fiind confirmat și de o rezoluție adoptată de Partidul Popular European în luna februarie a anului 2004. Astfel, considerăm că principalii vinovați pentru situația dezastruoasă a societății românești sunt securiștii și activiștii comuniști", a spus Ciuhandu.
Punctul 8 de la Timișoara, uitat de mult
În mai 2005, liberalii Adrian Cioroianu, Mona Muscă și Viorel Oancea au inițiat un proiect de lege a lustrației care niciodată nu a trecut de plenul Camerei. Inițiativa legislativă a acestora prevedea ca persoanele care au făcut parte din structurile de conducere ale regimului comunist să nu poată ocupa funcții publice importante. Privită în ansamblu, în acești ani, ideea unei legi anti-nomenclatură a fost salutată de societatea civilă, precum și de liderii formațiunilor politice, care nu au făcut nimic. La baza inițiativei lăudabile a liberalilor stătea proiectul Societății Timișoara. Acesta trebuia să interzică timp de zece ani foștilor activiști PCR să candideze pentru funcții publice în administrația prezidențială, în Parlament, în administrația centrală, județeană sau locală. De asemenea, cei care lucraseră în fosta Securitate, fie și ca informatori, nu trebuiau să ocupe funcții în magistratură.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
