Reformarea strategiei de securitate nationala a Romaniei se doreste a fi o premiera post-decembrista, dar care a provocat o reactie in lant a societatii civile. Rand pe rand, ONG-urile au criticat prevederile -aberante- atat ale celor patru legi elaborate de CSAT, cat si proiectul cadru al guvernului privind legea securitatii nationale. Toate observatiile venite pe filiera organizatiilor nonguvernamentale duc catre o singura concluzie: drepturi cu nemiluita pentru serviciile secrete, in detrimentul drepturilor cetatenilor.
Dupa APADOR-CH si Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a venit si el cu o serie de observatii la fel de pertinente. CRJ propune ca Legea securitatii nationale si CSAT sa fie cuprinse in acelasi act normativ, in care sa fie definiti termenii specifici activitatii de informatii. Organizatia crede ca -este discutabila utilitatea SRI, SIE, SPP, STS ca structuri de sine statatoare- si propune si un control judecatoresc asupra serviciile informative, pe langa cel parlamentar.
Supra-servicii
CRJ spune ca legile CSAT incalca drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si este de parere ca interceptarea convorbirilor telefonice nu trebuie sa fie de competenta nici unui serviciu informativ -decat in cazuri extrem de clar definite si numai cu mandat din partea unui judecator, chiar in situatii de urgenta-. Serviciile informative au competente generale si -pot sa activeze oricum si in orice domeniu, fara limite-, sub numele protejarii securitatii nationale si a informatiilor clasificate, legea nu prevede cand ofiterii de informatii pot sa foloseasca identitate falsa, care angajati anume si ai carui serviciu infomativ anume pot avea calitatea de ofiter de informatii, sunt cateva dintre observatiile CRJ legate de atributiile abuzive ale serviciilor si ofiterilor de informatii.
Unde sunt drepturile omului?
Presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa, fostul consilier prezidential Renate Weber, a criticat si ea proiectul de lege al guvernului privind siguranta nationala. Weber considera ca in varianta executivului sunt foarte multe drepturi acordate agentilor de informatii si contrainformatii si foarte putine prevederi referitoare la respectarea drepturilor omului. Un alt ONG, APADOR-CH, crede ca cele patru propuneri ale CSAT trebuie, pur si simplu, rescrise si ca intre proiectul guvernului si cele patru legi elaborate de CSAT exista multe neconcordante si contradictii. Asociatia nu este de acord cu prevederea din Legea informatiilor, contrainformatiilor si sigurantei nationale potrivit careia autorizatia de supraveghere a unei persoane are o durata initiala de 6 luni, urmata de prelungiri nelimitate a cate 3 luni fiecare.
Secretizare excesiva
ONG-ul propune disparitia categoriei informatiilor secrete de serviciu. -Nu exista nici o persoana, nici o institutie/autoritate publica sau privata care ar putea vreodata sa conteste un act de clasificare, sa declasifice informatii secrete de serviciu-, isi motiveaza CRJ opinia. Referitor la durata clasificarii informatiilor, organizatia a remarcat -o totala anarhie-: legea de organizare a SRI stabileste o perioada de 40 ani de la arhivare, din legea informatiilor clasificate perioada lipseste, iar potrivit standardelor informatiilor clasificate, termenul poate merge pana la 100 de ani.
Varianta guvernului, la fel de -gaunoasa-
CRJ a observat ca propunerea guvernului nu clarifica notiunea de siguranta nationala. O alta observatie a organizatiei este lipsa Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) din textul guvernului. CRJ a mai atras atentia ca atributiile si competentele CSAT nu se pot modifica prin actul normativ elaborat de Palatul Victoria, deoarece legea de organizare a CSAT are un rang superior, fiind lege organica.
Una dintre remarcile CRJ face referire la sanctiunile prevazute in legea securitatii nationale. Organizatia a observat ca singura referire la sanctiuni arata ca raspunderea se face -in baza legii-. -Nici o lege, pana astazi, nu a stabilit sanctiuni speciale si clar aplicabile (adica nu exista un organ independent – o instanta de judecata care sa aiba acces la toate probele necesare, care sa aiba la indemana o procedura specifica, astfel incat sa poata fi angajata efectiv raspunderea institutiilor informative si a peroanelor care activeaza in aceste institutii)-, a precizat ONG-ul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
