Legile sigurantei pleaca de la guvern cel mai devreme in septembrie

Partidele din coalitie nu si-au cimentat inca observatiile referitoare la pachetul legislativ privind siguranta nationala, deciziile luate in sanul fiecarui partid reprezentand tocmai pozitiile de pe care ministrii cabinetului Tariceanu trateaza in guvern cele patru legi elaborate de CSAT. Insa, partidele din coalitie sustin ca vor transmiterea cat mai rapida a legilor in parlament. Doar declarativ, se pare, pentru ca ultimele doua sedinte de guvern sunt dovada faptului ca ministrii mai au mult de furca pana se vor intelege cu privire la forma in care cele patru legi elaborate de CSAT vor pleca din guvern. In ritmul actual, legile sigurantei mai raman in guvern cel putin pana in septembrie.

Executivul nu a reusit sa discute pana acum legile sigurantei nationale decat in linii mari. -A fost mai mult o dezbatere de principiu-, a spus purtatorul de cuvant al guvernului, Oana Marinescu, or, tocmai detaliile sunt cele mai spinoase, acolo unde nuantele, articolele ii pot face pe sustinatorii guvernului, pe de-o parte, si pe cei ai Cotrocenilor, de cealalta parte, sa isi piarda cumpatul.

Momentan, doar doua chestiuni au fost decise de catre guvern. Prima ar fi ca ministrii trebuie sa aleaga acum unul dintre cele trei sisteme de informatii prezentate de ministrul justitiei, Monica Macovei. Decizia a deschis o noua cutie a Pandorei, pentru ca ministrii trebuie sa analizeze acum alte proiecte peste cele patru elaborate de CSAT si ulterior urmeaza sa se intre pe detaliile legislative, ceea ce din nou va amana decizia referitoare la legile sigurantei.

A doua decizie a fost ca Secretariatul General al Guvernului (SGG) va prezenta la prima sedinta a executivului orarul dupa care guvernul va lucra pe legile sigurantei. Lucru care demonstreaza din nou ca la Palatul Victoria nici macar nu exista o strategie, o planificare teoretica legata de finalizarea discutiilor pe legile sigurantei. Pe masa guvernului mai exista si legea-cadru privind securitatea nationala a Romaniei, pe care Tariceanu vrea sa o includa in pachetul elaborat de CSAT. Or, daca executivul nu are inca nici pentru legile sigurantei nationale un program clar, ce sa mai vorbim despre legea-cadru a guvernului, care se doreste a fi piatra de temelie a reglementarilor in domeniul sigurantei nationale.

Legile de organizare, pe mana MAI

Pe langa analiza elaborata de Ministerul Justitiei, guvernul a cerut Ministerului de Interne (MAI) sa intocmeasca pana saptamana viitoare o analiza comparativa a legilor de organizare a serviciilor de informatii din alte tari. Potrivit purtatorului de cuvant al guvernului, urmeaza ca si aceste concluzii ale Ministerului de Interne sa fie utilizate in procesul de elaborare a legilor.

In discutiile din guvern pe marginea celor patru legi, ministrul de interne, Vasile Blaga, a subliniat ca discutiile care au loc in comitetele europene pentru Justitie si Afaceri Interne (JAI), pe subiectul legilor sigurantei nationale, urmaresc cu prioritate ca atributiile serviciilor care au competenta in domeniul sigurantei nationale sa fie stabilite astfel, incat sa fie protejate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, si sa nu fie limitate.

Detaliile tehnice, intre guvern si Cotroceni

Referitor la detaliile tehnice din cele patru legi ale sigurantei nationale, guvernul a decis ca reprezentantii ministerelor de Interne, Aparare si Justitie, precum si reprezentantii Departamentului de Securitate si ai Secretariatului General al Guvernului (SGG) sa colaboreze pentru a redacta forma finala a proiectelor, in asa fel incat documentul sa fie aprobat de guvern cat mai repede si trimis parlamentului.

Misiunea celor 5, doi sustinatori ai Cotroceniului, trei ai Palatului Victoria, este de a colabora astfel incat cele patru legi ale CSAT sa corespunda unui principiu unitar de organizare a serviciilor secrete, totodata cu analizarea partii de detalii tehnice.

SGG face calendarul

Ministerul Muncii si Ministerul de Finante au fost doua dintre ministerele de la care au venit unele observatii referitoare la probleme ce tin de dreptul muncii, respectiv despre chestiuni tehnice legate de partea financiara.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) si-a prezentat si el punctul de vedere. Proiectele care au fost prezentate in sedinta de guvern de miercuri au cuprins toate amendamentele formulate de societatea civila si de ministere, care au fost preluate si incluse in proiectele venite de la CSAT.

Guvernul a decis ca, la urmatoarea sedinta a Palatului Victoria, SGG sa prezinte un calendar precis cu pasii de urmat. -Scopul este ca pana la inceperea sesiunii parlamentare, proiectele de lege sa fie transmise catre parlament-, a explicat purtatorul de cuvant al executivului, Oana Marinescu.

Drepturile omului in fata

Membrii guvernului declara la unison ca noua legislatie privind siguranta nationala trebuie sa duca la eficientizarea institutiilor statului cu competente in acest domeniu, dar acordand prioritate respectarii drepturilor si libertatilor individului, lucru subliniat, de altfel, si de premierul Tariceanu la ultima sedinta a guvernului. In acest context, primul-ministru a subliniat ca obiectivul principal al guvernului trebuie sa fie acela ca forma in care executivul va trimite proiectele de lege la parlament sa asigure protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, concomitent cu eficientizarea institutiilor cu responsabilitati in domeniul sigurantei nationale. Premierul a solicitat astfel ca modificarile care vor fi aduse proiectului de lege, la nivelul guvernului, sa urmeze aceasta directie prioritara. Referitor la legea-cadru a guvernului, premierul Tariceanu considera ca executivul nu trebuie sa prezinte in parlament proiecte de lege radical diferite de cele pe care si le-a asumat CSAT, ci sa se concentreze ca in Senat si Camera Deputatilor sa nu ajunga prevederi care risca sa aduca atingeri drepturilor si libertatilor fundamentale ale individului.

In general, toti ministrii care au intervenit pe acest subiect au subliniat faptul ca proiectele de lege care trebuie sa fie transmise de guvern trebuie sa respecte aceste principii democratice si sa asigure eficientizarea institutiilor care raspund de siguranta nationala si, in mod special, mergand pe stabilirea unor atributii clare ale acestor servicii, corelarea activitatilor acestor servicii atat intre ele, cat si cu alte institutii ale statului, astfel incat sa nu mai apara probleme de lipsa de comunicare sau lipsa de coordonare.

Cronologie

Pe 24 mai, guvernul a transmis pachetul legislativ privind legile sigurantei nationale, primit de la CSAT, tuturor ministerelor. Acestea trebuia sa analizeze si sa isi prezinte propriile observatii, propuneri si puncte de vedere, legate de cele patru texte care fac parte din pachet: proiectul de lege referitor la organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, proiectul de lege privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, proiectul de lege privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, proiectul de lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii.

Peste doua luni, pe 26 iulie, doar 11 ministere au transmis recomandari legate de cele 4 proiecte aflate in discutie: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Finante, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii si Ministerul Culturii. Ministerul Transporturilor a transmis si el un raspuns, insa fara a avea observatii la proiectele de lege.

Lucru care l-a facut pe Tariceanu sa le ceara ministrilor sa-si prezinte punctele de vedere -in zilele imediat urmatoare-. Premierul le-a spus ministerelor ca, daca nu formuleaza rapid aceste puncte de vedere, pachetul va fi transmis fara a tine cont de pozitia lor neexprimata.

In sedinta de guvern de saptamana trecuta, din cei 9 ministri care nu au comunicat observatiile, doar ministrul justitiei a venit cu propuneri.

La urmatoarea sedinta de guvern, urmeaza ca Ministerul Comunicatiilor, ministrul de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul mediului de afaceri si IMM, ministrul de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul culturii, invatamantului si integrarii europene, ministrul delegat pentru relatia cu parlamentul, ministrul pentru programele cu finantare internationala, ministrul delegat pentru lucrari publice si ministrul delegat pentru comert exterior sa isi prezinte si ei observatiile.

Macovei si PD au stat bine la panda

Democratii nu au iesit niciodata cu remarci rautacioase la pachetul legislativ care a plecat de la CSAT. -Discipolii- lui Basescu sunt de acord cu prevederile celor patru legi si cred ca observatiile critice venite din partea celorlalte partide reprezinta niste sicane politice menite sa il discrediteze pe seful statului.

Ministrii PD au trimis si ei insa -mai multe sau mai putine- recomandari privind modificarea celor patru legi elaborate de CSAT, insa baza lor a stat in ministrul justitiei, Monica Macovei, cea mai autoritara voce a lui Basescu in discutiile din guvern pe legile sigurantei.

-Deci, daca cineva pune problema de ce Ministerul Justitiei, care este condus de un ministru sustinut de PD, nu a facut la timp, adica acum aproape doua luni, propuneri/ referiri la legile sigurantei nationale, raspunsul este: pentru ca nu trebuia sa faca, ci trebuia sa primeasca toate aceste lucruri si sa faca un material de integrare a tuturor propunerilor-, a precizat ministrul transporturilor, democratul Radu Berceanu.

Noi propuneri pentru ministri

Ministrul justitiei, Monica Macovei, a prezentat guvernului in sedinta de miercuri o analiza comparata referitoare la sistemelor de informatii din unele tari europene. Din raportul prezentat de Macovei au reiesit trei modalitati majore de organizare a sistemelor serviciilor de informatii in tarile europene, din care ministrii trebuie sa aleaga una. Urmatorul pas ar fi ca ministrii sa se hotarasca mai intai asupra principiului pe care sa fie organizat sistemul de servicii de informatii din Romania, urmand ca, ulterior, sa se intre pe detalii, si proiectele de lege sa fie ajustate astfel incat sa corespunda acestui sistem.

Variantele propuse de Macovei sunt urmatoarele: un sistem este cel in care serviciile de informatii indeplinesc doua functii, de culegere si analizare a informatiilor in domeniul securitatii nationale, iar cea de-a doua functie este aceea de aplicare a legii in cazul infractiunilor impotriva securitatii nationale. Cel de-al doilea sistem este cel in care serviciile de securitate au doar functia de culegere si analizare a informatiilor in domeniul securitatii nationale. Cel de-al treilea sistem, este cel in care serviciile de informatii desfasoara activitati specifice organelor de politie judiciara, fiind specializate insa pe investigarea infractiunilor ce aduc atingere sigurantei nationale.

Legea-cadru, -in perioada urmatoare-

Ministrii nu au discutat inca despre legea-cadru a guvernului, legea securitatii nationale. Desi au trecut doua sedinte ale executivului de cand premierul Calin Popescu Tariceanu le-a inmanat ministrilor proiectul de lege in forma scrisa si in forma electronica, nu a avut loc nicio discutie pe continutul acestui proiect. Ministrii sunt inca la stadiul analizei proiectului guvernului si ar trebui sa isi prezinte punctul de vedere -in perioada urmatoare-.

Democratii se grabesc

PD vrea sa dea -foarte rapid- un raspuns la legea-cadru a guvernului, -ca sa nu apara cumva vreo intarziere-. Democratii insa vocifereaza la adresa lui Tariceanu. -Nu stiu de ce, daca se discuta de aproape un an de zile despre legile securitatii, daca cineva avea ideea de a umbla si la legea-cadru de un an de zile, de un an si ceva n-a facut-o… si tocmai acum, cand sa ajungem la mal, mai avem o lege pe care trebuie sa o mai discutam putin. Noi o s-o discutam foarte repede, tocmai pentru a ajunge foarte repede, intr-un fel sau altul, la mal-, a ridicat vocea ministrul transporturilor, democratul Radu Berceanu.

Oprea: 4 + 1

De cealalta parte, consilierul premierului Calin Popescu Tariceanu pe probleme de securitate, unul din initiatorii legii securitatii nationale, Marius Oprea, a precizat ca doreste includerea legii-cadru privind securitatea nationala a Romaniei saptamana viitoare, atunci cand pachetul de legi va fi rediscutat in guvern, laolalta cu acesta. Oprea este de parere ca asa ar fi normal sa se procedeze, intrucat cele cinci proiecte din domeniul sigurantei nationale ar trebui trimise intr-un singur pachet la parlament. Marius Oprea a mai spus ca aceste proiecte ar trebui finalizate de guvern intr-o perioada de o saptamana si jumatate.