Nu am ajuns nici macar la genunchiul broastei!

Cinci urmasi de-ai lui Badea Cartan, celebru pentru cele patru perechi de opinci rupte pe drumul pana in cetatea Romei, au urmat exemplul acestuia luand insa contact pe parcursul a 48 de ore cu viata unor oameni obisnuiti, traitori in spatiul comunitatii europene. Noutatile vazute si experienta dobandita cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania le-au lasat celor cinci protagonisti un gust dulce-amar, dat fiind constientizarea faptului ca locuitorii plaiurilor mioritice mai au mult pana vor vedea translatate pe meleagurile lor realitatile europene.

Intr-o atmosfera festiva, asigurata de casale traditionale romanesti, pe fondul muzicii populare si al cantecului buciumului, Muzeul Satului din Capitala a fost ieri gazda impartasirii impresiilor acumulate de cei cinci romani de rand in timpul vizitelor lor prin diferite state europene, ca subiecti ai unui program de comunicare cu mediul rural al Delegatiei Comisiei Europene in Romania, intitulat -EU si Europa-, ce-si propune, potrivit sefului Delegatiei, Jonathan Scheele, la nivelul mentalului romanului de rand -construirea cu mijloacele specifice a unei imagini cat mai complete a Uniunii Europene, atat cu bune, cat si cu rele-. In acest sens, Delegatia CE a demarat un nou proiect, impreuna cu postul public de televiziune, prin care cinci romani – un invatator, un legumicultor, un crescator de animale, un mestesugar si un investitor in agroturism – s-au intalnit cu alti oameni obisnuiti, locuitori ai UE, cu acelasi domeniu de activitate, pentru un schimb de experienta si de informare, situatie in care ai nostri au fost totusi invataceii, acestia minunandu-se de facilitatile si tehnologiile de care dispun europenii pentru a face agricultura, agroturism sau pentru a-si perpetua si a-si face cunoscute traditiile si produsele mestesugurilor artizanale.

-O imagine cat o mie de vorbe-…

Astfel, in timp ce in unele regiuni ale Romaniei agricultura se mai face inca ca pe vremea lui Moromete, cu plugul tras de cai sau boi, iar taranii sunt nevoiti sa-si vaanda produsele la preturi de nimic speculantilor sau sa le intinda pe caldaramul murdar al oraselor pentru a se intoace cu un ban acasa, fermierul european stie mai multe limbi straine, calculatorul si Internetul nu reprezinta o enigma pentru el, comertul electronic constituie una dintre metodele principale de desfacere a produselor sale, iar tehnologia sta mana in mana cu performanta si randamentul, fiind ajutat de stat prin subventii sau apeland la programele de finantare ale Uniunii pentru procurarea lor. Angela Cazan, una dintre persoanele care au beneficiat de acest program, este legumicultor intr-un sat, Ghidici, din judetul Dolj. Ceea ce a vazut insa in vizita scurta facuta la o ferma din oraselul Lelystad, Olanda, i-a lasat mai mult un gust amar. -Erau constituiti intr-o asociatie formata din patru-cinci vecini, prin cuvant, nu cu acte ca la noi. Sunt foarte avansati, totul este mecanizat-, ne declara ea, inca uimita, aducandu-si aminte de un utilaj in valoare de 15.000 de euro pe care respectivii fermieri olandezi l-au cumparat in comun, cu sprijinul unei subventii de 50 la suta primite din partea Uniunii Europene. -Pai la noi in sat nimeni nu are incredere in nimeni, cum sa cumparam impreuna utilaje si sa le folosim cu totii? Asta nu exista la noi in sat, unde fratii cu fratii nu se inteleg, d-apai asociatii intre ei-, a aratat legumicultoarea. -Nu stiu daca taranul roman va ajunge la acest nivel-, ofteaza fermiera. Nici perspectiva obtinerii unei finantari in cadrul unui program comunitar nu i se pare prea apropiata. -Nu am posibilitatile lor. Muncim foarte mult, dar nu reusim sa realizam mai mult. E greu sa ajungi la fondurile astea, mai ales ca se pune problema cofinantarii. Pai daca aveam banii aia, mai ceream ceva?-, mai spune resemnata Angela Cazan.

…dar cu gust cam amar

Printre cei cinci, o figura pitoreasca, mesterul ceramist Pavel Lupasc din Vrancea. Imbracat, la fel ca sotia sa, in port popular si incaltat in opinci, mesterul l-a provocat pe Jonathan Scheele la suflatul in buciumul de arin adus special pentru acest prilej, pe care de altfel i l-a si daruit. Artist popular, nemultumit de invazia de kitsch-uri ce risca sa distruga spiritul artei populare, Lupasc a ramas ca la dentist de ceea ce a vazut in Spania in vizita facuta unui ceramist din localitatea Manises. -Oamenii de acolo sunt sustinuti de primar si de consiliul local-, a precizat acesta, dand ca exemplu cazul ceramistului in cauza care, in dorinta de impleti tehnologia moderna cu cea traditionala, a fost ajutat de catre autoritatile locale sa obtina finantare europeana pentru achizitionarea unui cuptor vechi de sute de ani. -Isi vinde obiectele numai pe Internet, la colectionari, nu ca noi, care batem toate targurile-, si-a manifestat nemultumirea mestesugarul.