Cu doar trei saptamani inaintea raportului de monitorizare elaborat de executivul de la Bruxelles, comisarul european pentru extindere Olli Rehn a fost chemat ieri in fata Parlamentului European (PE) pentru a raspunde intrebarilor legate de progresele Romaniei si Bulgariei. Raspunsurile oficialului au fost exhaustive, dar cei prezenti au inteles ca membrii Comisiei Europene nu se pot pronunta inca in ce priveste momentul si conditiile aderarii celor doua state.
Cel mai importante intrebari au venit din partea presedintelui comisiei de politica externa, Elmar Brok, si a raportorilor PE pentru Romania si Bulgaria, Pierre Moscovici, respectiv Geoffrey van Orden. Acestia au vrut sa stie daca ritmul progreselor din cele doua tari confirma ca acestea vor fi pregatite sa faca parte din structurile comunitare de la inceputul anului viitor si daca reforma in sistemul judiciar, lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate necesita eforturi mai hotarate din partea Bucurestiului si a Sofiei. Un alt punct de interes l-a constituit posibilitatea introducerii unui sistem de monitorizare in primii trei ani dupa integrare. Olli Rehn a mai trebuit sa aduca argumente si contraargumente pentru amanarea recomandarii CE privind momentul aderarii Romaniei si Bulgariei pana in toamna sau pentru activarea unor clauze de salvgardare si a masurilor de protectie.
Inutila?
Audierea de ieri nu a fost o procedura standard, dar s-a realizat la insistentele presedintelui comisiei de politica externa Elmar Brok. Initiativa a fost de altfel criticata mai ales de catre europarlamentarul liberal Graham Watson, care a calificat-o drept -inutila-, amintind ca la finele dezbaterii nu urma sa fie adoptata nici o rezolutie si ca Olli Rehn va anunta concluziile finale abia pe 16 mai. In plus, Watson a precizat ca Brok a dorit prin aceasta dezbatere sa raspunda indoielilor opiniei publice din Germania privind extinderea (mai ales in ceea ce priveste Turcia) si pentru a marca un punct impotriva guvernelor de la Sofia si Bucuresti, care au o orientare mai degraba de centru-stanga decat de centru-dreapta. Cu toate acestea, raspunsurile lui Olli Rehn au fost considerate indicii utile in vederea concluziilor care urmeaza sa fie formulate pe 16 mai. In acelasi timp, cu ocazia acestor dezbateri, eurodeputatii au formulat principalele preocupari ale partidelor si tarilor pe care le reprezinta. Aceste opinii ar putea fi luate in considerare de catre sefii de state si de guverne din UE, care au la urma urmei ultimul cuvant de spus in ce priveste data si conditiile aderarii.
Monitorizate
Dincolo de problemele sistemului judiciar si ale luptei impotriva coruptiei, europarlamentarii romani au fost nevoiti sa raspunda in ajunul dezbaterii unui alt gen de intrebari. Mai multi eurodeputati, membri ai grupului liberal, au organizat un simpozion cu titlul -SOS – copiii din Romania-, intrunire in cadrul careia membri ai PE din Franta, Belgia si Marea Britanie au protestat fata de blocarea de catre Romania a adoptiilor internationale, afirmand ca aceasta afecteaza 1.000 de copii care erau pe punctul de a fi adoptati in strainatate.
Audierea de miercuri a fost precedata de declaratii ale unor importanti responsabili europeni care ofereau indicii despre recomandarile din mai. Astfel, comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, a apreciat ca Romania si Bulgaria pot adera la UE in ianuarie 2007, dar vor fi monitorizate in domeniul aplicarii reformelor in justitie. Totodata, un inalt oficial european, citat de BBC Romania, a precizat ca raportul de la 16 mai va contine oricum o recomandare privind data aderarii, indiferent ca va fi vorba despre 1 ianuarie 2007 sau 2008. In plus, documentul va explica detaliat ca Romania si Bulgaria risca sa piarda fonduri de milioane de euro daca nu isi stabilesc corect agentiile de plata a subventiilor agricole. Raportul ar putea contine si exemple de clauze de salvgardare care ar putea fi invocate in cazul in care nu vor fi realizate progresele necesare in domeniul sigurantei alimentare sau al justitiei: limitarea exporturilor de carne sau nerecunoasterea hotararilor judecatoresti.
Sursa amintita a dat de inteles ca nu este exclusa primirea celor doua candidate la date diferite si ca Olli Rehn ar face o eroare daca ar formula recomandari impotriva vointei statelor membre.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















