Olteanu si Maior discuta situatia din -zone cu potential de conflict interetnic-

Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, va discuta direct cu directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, situatia din judetele Harghita, Covasna si Mures, considerate -zone cu potential de conflict interetnic-. Olteanu a fost mandatat ieri de catre Biroul Permanent al Camerei pentru a avea aceasta discutie prealabila cu Maior inainte ca acesta sa prezinte plenului actiunile SRI pentru protejarea intereselor statului in zonele cu potential de conflict interetnic. Raportul SRI pe tema situatiei din judetele locuite de cetateni romani de origine maghiara ar urma sa fie prezentat de Maior imediat dupa finalizarea dezbaterilor la bugetul de stat pe 2007. Din cauza ca nu toti deputatii au certificate ORNISS, care sa le permita accesul la informatii clasificate, George Maior va fi nevoit sa ofere deputatilor doar informatii generale, referitor la acest subiect. Bogdan Olteanu insa are certificat ORNISS, iar George Maior ii va face o prezentare completa in legatura cu situatia din zona Har-Cov si Mures. Cei doi vor stabili daca informatiile respective pot fi prezentate parlamentului sau sunt clasificate. De asemenea, Bogdan Olteanu a declarat ieri ca se va consulta si cu presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Totusi, membrii Biroului Permanent au stabilit ca, inainte de a se intra intr-o dezbatere in plen pe aceasta tema, este necesara o dezbatere prealabila in cadrul Comisiei parlamentare de specialitate, respectiv Comisia de control a SRI.

Intalnirea dintre Bogdan Olteanu si George Maior a fost stabilita dupa ce Biroul Permanent al Camerei a analizat solicitarea conservatorilor de a-l chema la raport pe seful SRI, pe motiv ca institutiile statului nu au reactionat pana acum fata de manifestarile extremiste si anticonstitutionale initiate de unele asociatii civice secuiesti din zona. PC a solicitat prezenta directorului SRI in fata plenului Camerei pentru a expune -actiunile concrete de prevenire si combatere a miscarilor secesioniste bazate pe criteriul etnic-, precum si -actiunile de prevenire si combatere a potentialelor conflicte interetnice declansate de asa-zisele asociatii civice din zona (judetele Harghita, Covasna si o parte din Mures – n. r.) care pun in pericol siguranta nationala, stabilitatea regionala si bunele relatii de convietuire dintre majoritari si minoritari-.

Razboiul declaratiilor

Dupa ce mai multe saptamani la rand liderii UDMR , dar si ale celorlalte organizatii maghiare, au militat zi de zi pentru autonomia teritoriala a asa-numitului Ţinut Secuiesc, reprezentantii romanilor din judetele Harghita, Covasna si Mures, intruniti la Izvorul Muresului, au reactionat si au adoptat o declaratie prin care solicita autoritatilor centrale elaborarea si aplicarea unei strategii nationale pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale a romanilor minoritari. Reprezentantii comunitatii romanesti au facut apel la Parlamentul Romaniei, la Presedintie si Guvern sa ia atitudine si sa-si exprime public o pozitie transanta fata de -actiunile iredentiste, revizioniste si separatiste- ale liderilor maghiari care doresc obtinerea autonomiei pe criterii etnice. Totodata, romanii din zonele Hargita, Covasna si Mures au cerut asigurarea cadrului legal de reprezentare a populatiei romanesti din regiunile respective in structurile decizionale legislative si administrative, precum si asigurarea respectarii statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea institutiilor administratiei publice locale.

UDMR, suparata pe romanii din Har-Cov

-Ne-am asteptat la o astfel de reactie din partea reprezentantilor comunitatii romanesti din Covasna si Harghita fata de problema autonomiei Ţinutului Secuiesc-, a spus senatorul UDMR Puskas Balint. -Aici vorbim deja de manifestarea luptei politice. Toata lumea trebuie sa inteleaga ca autonomie exista peste tot in Europa-, a adaugat senatorul UDMR. In ceea ce priveste cererea reprezentantilor comunitatii romanesti privind asigurarea cadrului legal de reprezentare in structurile decizionale legislative si administrative, Puskas Balint a spus ca este vorba despre principiul discriminarii pozitive, dar despre acest lucru se poate discuta numai in cazul in care se aplica in mod unitar, adica nu numai in cazul romanilor din Harghita si Covasna, ci si in cazul acelor comunitati apartinand unei minoritati nationale, precum maghiarii din Bistrita-Nasaud, care in alte judete ale tarii sunt minoritari numeric.