Parlamentarii se fac ca lucreaza in comisii de ancheta, dupa sfatul PSD

-Mircea, fă-te că lucrezi!- Iar Mircea a ascultat. Liderul PSD a mobilizat atat propriul partid, cat şi celelalte formaţiuni din coaliţia antiprezidenţială pentru a da impresia că parlamentarii -fac ceva- cat timp preşedintele Traian Băsescu este suspendat. Parlamentul a urgentat dezbaterile la o serie de legi de interes (înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, pachetul de legi privind siguranţa naţională – n.r.) şi a dezvoltat o pasiune pentru comisiile de anchetă. Aleşii par să fi găsit varianta cea mai potrivită pentru situaţiile mai complexe, în care simt că este nevoie de -investigaţii şi clarificări-: înfiinţează o comisie de anchetă unde subiectul este fie îngropat, fie -evidenţiat- de cercetările parlamentarilor.

Fie că este vorba despre interceptarea telefoanelor, activitatea ICE Dunărea sau tezaurul de la Moscova, parlamentarii au făcut sau vor să înfiinţeze cate o comisie de anchetă. Astfel, aleşii obţin răgazul de a -gandi problema-, de a pune întrebări şi dacă vor, de a cere informaţii clasificate. Curios este faptul că preocuparea pentru anchete a înflorit odată ce coaliţia anti-prezidenţială coordonată de PSD a adoptat o strategie prin care se face că lucrează. După deja înfiinţatele Comisii pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui sau pentru controlul asupra SRR şi SRTV, parlamentarii -investighează şi clarifică- activitatea ICE Dunărea, conturile lui Nicolae Ceauşescu, interceptarea comunicaţiilor şi corectitudinea desfăşurării referendumului. Cat despre tezaurul de la Moscova sau activitatea preşedintelui Curţii de Conturi, acestea sunt preocupări pe care parlamentarii intenţionează să le transforme în obiectul unor comisii de anchetă.

Sunt abia la început

Cele mai noi comisii de anchetă sunt cea privind interceptările comunicaţiilor şi cea vizand corectitudinea campaniei electorale dinaintea referendumului pentru demitere. Deşi au avut fiecare doar o şedinţă pană acum, acestea s-au dovedit -productive-. Pe de o parte, Comisia privind interceptările a început să lămurească declaraţiile făcute de fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Claudiu Săftoiu, privind ascultarea ilegală a telefoanelor. Parlamentarii au trimis cate o adresă la fiecare dintre instituţiile acreditate prin lege să facă interceptări, urmand ca săptămana viitoare să înceapă dezbaterile.

Cat despre Comisia de anchetă privind corectitudinea desfăşurării campaniei, aceasta a luat măsuri încă din prima şedinţă, prin -entuziasmul- demonstrat de PSD, PRM şi PNL privind restricţionarea timpilor de antenă ai preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Astfel, după o primă şedinţă, Comisia a decis ca Băsescu să se poată adresa naţiunii pe posturile publice de radio şi televiziune doar în măsura în care unul dintre partidele politice îi cedează timpul lui. PD s-a oferit deja să îl lase pe Băsescu să vorbească la TVR şi SRR în locul lui, dar reprezentanţii PSD, PRM şi PNL ar fi vrut să reglementeze în acest fel toate emisiunile cu conţinut politic, chiar de la posturile private.

Mai vor şi altele

Parlamentarii s-au mai declarat interesaţi să facă obiectul unor comisii de anchetă şi tezaurul de la Moscova sau activitatea preşedintelui Curţii de Conturi. Solicitarea PRM şi PC privind înfiinţarea unei comisii de anchetă care să verifice aspecte legate de retrocedarea tezaurului Romaniei de la Moscova este deja pe agenda Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Parlamentarii ar vrea să cerceteze -stadiul demersurilor întreprinse pentru retrocedarea tezaurului Romaniei de la Moscova, precum şi verificarea tuturor aspectelor colaterale tangente obiectivului <Tezaurul Romaniei>, cu identificarea cauzelor care au determinat întreruperea tratativelor cu Federaţia Rusă-.

Numai bune de -îngropat- subiecte

Potrivit regulamentului celor două Camere, înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă se poate face -în condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun-. Atat că regulamentul prevede un termen de pană la 180 de zile – cu posibilitatea de prelungire cu încă 60 de zile – pentru finalizarea cercetărilor, fapt ce permite -îngroparea- unui subiect prin suspendarea sa pană la întocmirea unui raport de către comisia de anchetă.