Liberalii şi-au asumat destinul legilor siguranţei naţionale, rămase de izbelişte după ce preşedintele Traian Băsescu le-a trimis înapoi la guvern, amânând adoptarea lor. Principala decizie luată de parlamentarii liberali, în cadrul reuniunii de la Sinaia – promisiunea că vor depune legile privind siguranţa naţională în Parlament, chiar din prima zi a sesiunii din februarie.
Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto) a explicat că acest demers al senatorilor şi deputaţilor liberali vine să stopeze -tergiversarea- avizării acestui pachet de legi.
Mai puţină putere
Liberalii susţin că îndârjirea cu care sprijină adoptarea acestor legi trece peste disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Tăriceanu. -Din păcate, în România observăm că rolul serviciilor de informaţii este din ce în ce mai important şi, într-o ţară în care există o tendinţă de regim de autoritate personală, trebuie să fim atenţi la modul în care funcţionează serviciile pentru ca ele să nu ajungă pârghii şi unelte în mâna puterii politice-, a justificat şeful de la Palatul Victoria.
Tocmai în scopul diminuării puterii serviciilor de informaţii, pachetul de legi propus de guvern şi asumat acum de parlamentarii PNL susţine crearea unei autorităţi unice de reglementare a interceptării convorbirilor telefonice care să fie pusă în subordinea Parlamentului. -Dorim de asemenea, crearea unei comisii parlamentare unice de supraveghere a serviciilor-, a insistat Tăriceanu asupra rolului sporit pe care îl va avea legislativul în controlarea serviciilor de informaţii.
Printre celelalte modificări promise de pachetul de legi privind siguranţa naţională se numără reducerea numărului serviciilor de informaţii – Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) ar deveni simple servicii departamentale în cadrul Ministerului de Interne. -Serviciile de informaţii totodată nu au dreptul să desfăşoare activităţi economice, iar ascultările telefonice vor trece în subordinea unei autorităţi care să fie subordonată Parlamentului-, a completat Marius Oprea, consilierul pe probleme de securitate al primului-ministru, unul dintre cei care au lucrat la acest proiect.
-Tergiversarea-
Pachetul de legi cuprinde proiectele privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi protecţie, statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii, organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi a Serviciului Român de Informaţii Externe, precum şi proiectul Legii securităţii naţionale a României. Deşi au fost aprobate de guvern încă din luna octombrie, cu tot cu avizul obţinut cu greu de la Ministerul Justiţiei, legile siguranţei naţionale au fost calificate de şeful statului ca fiind -mai proaste- decât proiectele iniţiale.
În acest sens, după ce au zăbovit un timp la Palatul Cotroceni, mai precis la Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei prezidenţiale, pachetul de legi a fost luat în discuţie într-o şedinţă a CSAT din 20 decembrie. Deşi nu figurau pe ordinea de zi, pentru că nu aveau avizul serviciilor de informaţii, Băsescu şi-a susţinut din nou aprecierea referitoare la pachetul de legi. El a declarat că acesta -necesită modificări consistente-, astfel că legile siguranţei naţionale au fost retrimise la guvern.
Acum, Tăriceanu a anunţat că PNL va iniţia o dezbatere publică privind interceptarea corespondenţei şi a convorbirilor telefonice. Dezbaterile vor fi conduse de preşedintele comisiei parlamentare pentru controlul asupra SRI, liberalul Radu Stroe, un alt iniţiator al legilor siguranţei naţionale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
