Problema restituirii caselor naționalizate pare a se fi împotmolit într-o dilemă privitoare la istoria recentă, o problemă pe care mulți dintre noi o consideram rezolvată definitiv , de foarte multă vreme. Consiliului Legislativ, organ consultativ al Parlamentului, căruia Constituția României îi conferă, printre altele, și rolul de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații, a atenționat Guvernul că aplicare Legii imobilelor naționalizate ar putea fi blocată din cauza unor probleme de interpretare a datelor istorice. Concret, este vorba despre faptul că actualul proiect de lege nu menționează, clar, data care marchează începutul regimului comunist din țara noastră.
Conform specialiștilor Consiliului, legile anterioare care au reglementat restituirea caselor naționalizate specificau încă din titlul lor, momentul pe care legiuitorul a considerat că a marcat debutul regimului comunist, astfel încât foștii proprietari știau, încă de la început, dacă sunt îndreptățiți sau nu să pretindă despăgubiri.
Consiliul Legislativ a atras atenția că, în lipsa unei asemenea precizări, expresia „în perioada regimului comunist nu beneficiază de o accepțiune unitară nici din punct de vedere juridic și nici din punct de vedere istoric“, motiv pentru care s-a propus înlocuirea acesteia prin perioada concretă avută în vedere de inițiatori. În acest sens, Consiliul Legislativ a și detaliat: „Menționăm că debutul regimului comunist sau al perioadei comuniste este diferit identificat de istorici. Unii consideră că regimul comunist din România ar fi început pe 6 martie 1945, odată cu instaurarea instaurarea Guvernului Petru Groza. Alți specialiști iau în calcul data de 30 decembrie 1947 care marchează abdicarea Regelui Mihai I și constituirea Republicii Populare Române.“ În această privință, ceva mai clară pare a fi Legea 10/2001 care, încă din titlu, anunță că se referă la casele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Aceeași dată este avută în vedere și de Ordonanța de Urgență 94/2000, privitoare la imobilele care au aparținut cultelor religioase. O situație ceva mai ciudată apare în Ordonanța de Urgență 83/1999, privitoare la restituirea bunurilor aparținând minorităților naționale, care menționează perioada 6 septembrie 1940-22 decembrie 1989. Dar în acest caz, cu siguranță că legiuitorul nu a vrut să spună că regimul comunist ar fi început din toamna anului 1940, ci s-a referit la bunurile confiscate de la țiganii deportați „la Bug“, încă din vremea regimului Antonescu. Actualul proiect de lege, pentru care Guvernul își va angaja, miercuri, răspunderea nu include în titlu sau în cuprinsul său o asemenea delimitare clară. În schimb, definește termenul de cereri de retrocedare doar din punct de vedere strict birocratic sub aspectul de notificări formulate și depuse, în termenul legal, în baza legilor anterioare. În schimb, Comisiile locale au obligația de a soluționa toate cererile de restituire și de a elibera titluri de proprietate până în ianuarie 2016.
Atenție la „samsari“
O altă atenționare pe care Consiliul Legislativ o supune atenției Guvernului face referire la taxarea cumpărătorilor de drepturi litigioase, cei pe care premierul Ponta i-a numit adeseori „samsarii“ tunurilor imobiliare. Concret, experții Consiliului atenționează Executivul că în forma propusă a noii legi apare riscul ca „samsarii“ să treacă în acte un preț plătit care să fie cu mult mai mare decât cel pe care îl achită pentru un imobil astfel ei urmând să primească niște compensări cu mult mai mari decât valoarea reală a imobilului revendicat. Conform Mediafax, în proiectul Guvernului are în vedere doar două posibilități, respectiv ca în acte să fie trecut un preț sau ca din documente să nu rezulte prețul plătit de către cumpărătorul de drepturi litigioase, fără vreo mențiune legată de eventuala declarare a unui preț fictiv. Astfel se face că actualul proiect de lege stabilește că, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât adevăratului proprietar, se acordă un număr de puncte, cu care pot fi cumpărate imobile sau care pot fi transformate în numerar, într-o sumă egală cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului. Dacă din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea imobilului. În acest sens, Consiliul Legislativ arată că „este de așteptat“ ca, pe viitor, în asemenea cazuri, în acte să fie declarat un preț cu mult mai mare decât valoarea imobilului, cu toate că, în realitate, ar urma să fie plătit un preț mai mic decât respectiva valoare. „Astfel, se va ajunge la situația ca cei care au cumpărat drepturi litigioase privind un imobil să obțină compensări mai mari decât valoarea imobilului respectiv.“ Cu toate acestea, cele două avertismente ale Consiliului Legislativ au fost transmise Guvernului, printr-un aviz favorabil, dar cu observații, fără însă ca proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naționalizate să fie modificat în acest sens.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
